Gâlceava citadină: Dacia Sandero Orange, Suzuki Swift, Hyundai i20

Autor: Andrei Nan acum 8 ani Teste comparative

Cele trei modele sunt echipate cu propulsoare de 1,2 litri alimentate cu benzină. Puterile dezvoltate sunt după cum urmează: Dacia Sandero Orange 75 CP, Suzuki Swift 94 CP, respectiv Hyundai i20 78CP.

Diferenţa de putere a modelului japonez nu se face doar „simţită” pe hârtie ci şi pe şosea. Acest lucru se datorează şi cutiei de viteze ceva mai bine etajată, iar rapoartele de viteze în treptele superioare sunt un pic mai lungi în comparaţie cu celelalte două maşini. Dacia Sandero Orange prezintă cea mai scurtă cutie de viteze, lucru dezvăluit de turaţiile ridicate de lucru ale propulsorului în treapta a cincea.

Pe de altă parte, Swift-ul oferă un caracter un pic mai dinamic, din punct de vedere al modului în care se pot negocia virajele. Însă, nu trebuie să uităm un mic amănut: cele trei maşini sunt gândite pentru traficul urban, nu pentru circuit sau rally.

După cum bine se ştie, toate lucrurile au preţul lor. Design agresiv, dotări de top precum keyless entry, pornire din buton, aer condiţionat automat şi lista continuă, astfel ridicând preţul lui Suzuki Swift la 12.750 euro cu TVA. O sumă pentru cel mai bogat nivel de dotări şi anume GS. La acestă valoare se mai adaugă şi cea pentru prelungirile de caroserie, şi anume 757 de euro fără TVA, suma în care sunt incluşi şi senzorii de parcare.

Pe de altă parte, vine Dacia Sandero Orange care are un preţ de 9.200 de euro. Din păcate această ediţie limitată şi-a încheiat perioada de „activitate”, însă Orange a însemnat, în mare, câteva elemente stilistice distinctive.

În ceea ce priveşte Hyundai i20, preţul de listă al modelului testat este de 11.954 în echiparea „Comfort” – echipare de top. Însă i20 este supus unei oferte promoţionale, iar preţul pentru acest nivelul de echipare este acum de 10.342 euro. Din lista de dotări spicuim airbag şofer şi pasager , airbag-uri laterale şi cortină, comenzi pe volan, computer de bord, oglinzi exterioare acţionate electric şi încălzite, etc.

Pentru ca lucrurile să fie oarecum „nivelate” trebuie să disctăm despre preţurile de bază ale celor trei modele. Astfel, Dacia Sandero are un preţ de bază de 7.300 de euro, Hyundai i20 10.862 de euro şi Suzuki Swift 11.500 euro (valorile conţin şi TVA-ul).

ProMotor a pus faţă-n faţă trei concurente din această categorie, şi anume: Dacia Sandero Orange, Suzuki Swift şi Hyundai i20. Toate trei având propulsor de aceeaşi cilindree: 1,2 litri. Ideal ar fi fost ca toate trei să beneficieze de acelaşi nivel de echipare, şi anume, cel de bază, dar cum lucrurile nu pot fi niciodată simple, în mod evident că maşinile au dispus de nivele mai mult sau mai puţin bogate.

Dar până la discuţia despre interioare, să vedem ce ne oferă din punct de vedere al exteriorului. În mod evident, acest capitol este foarte subiectiv, totul rezumându-se la gusturi. Dacă ar fi să înpărţim sau să formăm un top, am putea să ne gândim la unul al aerului dinamic pe care-l inspiră cele trei maşini.

Aşadar, am avea Suzuki Swift, cu look-ul cel mai dinamic datorită elementelor aerodinamice adăugate. Vorbim despre spoilere, eleroane şi praguri, elemente care, categoric, aduc un aport mare aerului dinamic, sau mai bine spus conferă o imagine sportivă. Elementele, după cum bine credeţi, nu vin standard, ele fiind opţionale. Din păcate aplicarea acestora pe caroserie nu este tocmai una de o precizie foarte mare. Opţionalele sunt suprapuse pe elementele de caroserie standard, zonele de trecere fiind destul de vizibile. Aşadar pentru prelungirea barei faţă costul se ridică la 160 de euro fără TVA, iar pentru bara spate mai trebuie scos din buzunar 158 de euro fără TVA. Pragurile au un cost de 161 de euro fără TVA, iar eleronul prezent pe modelul de test are un preţ de achiziţie de 125 de euro fără TVA.

Pe locul al doilea, din punct de verede al imaginii dinamice, putem să o clasăm pe Dacia Sandero, graţie elementelor de design disponibile pentru ediţia limitată Orange. În partea frontală se disting blocurile optice de culoare negră şi desenele de pe montanţi. Imaginea „feminină” este asigurată de fluturele de pe haion.

Designul lui Hyundai i20 este poate cel mai feminim dintre cele trei maşini testate de ProMotor, deci nu putem vorbi despre unul dinamic. Este foarte clar pentru toată lumea că acest model este destinat, cu preponderenţă, sexului frumos. Pentru a demonstra acest lucru, vă rugăm să observaţi multitudinea de linii curbe ale caroseriei, precum grila radiatorului sau forma blocurilor optice faţă.

Chiar dacă vorbim despre nişte maşini care au un preţ de achiziţie relativ redus, „bătălia” pentru o paletă cât mai mare de dotări şi materiale de calitate păstrând totuşi un cost mic este foarte crâncenă.

Suzuki Swift propune un post de conducere mai orientat către şofer faţă de celelalte două concurente. Cu o consolă centrală lungă, în comparaţie cu Sandero şi i20, se face o demarcaţie foarte bună o postului de conducere şi locul pasagerului din dreapta. Astfel, comenzile şi întreg ansamblul de instrumente „îmbracă” mai bine şoferul, aproape comparabil cu o maşină din clasele superioare. Trebuie subliniat că nu ne referim la dotările disponibile pe maşina de test. În cazul Swift-ului, vorbim despre dotarea de top a producătorului japonez disponibilă pe piaţa din România. Vorbim pur şi simplu despre ergonomia oferită, care este la cote ridicate, chiar dacă maşina în cauză este din clasa mică.

În cazul modelului autohton şi cel coreean, habitaclul este gândit în tiparele clasei mici, adică cele două locuri din faţă sunt delimitate, dar poziţia mai înaltă la volan creează impresia de, hai să-i spunem, spaţiu comun. În ambele cazuri, ergonomia nu este lăsată la voia întâmplării. Diferenţe, însă, sunt. Hyundai i20 prezinţă un bord cu forme rotunjite, ducând mai departe designul exterior, în timp ce Dacia Sandero vine cu forme ceva mai drepte.

În cazul celor trei modele, calitatea materialelor care îmbracă habitaculul, sunt cam la acelaşi nivel, totuşi vorbim despre nişte maşini cu preţuri de achiziţie nu foarte mari, deci undeva trebuie să se facă anumite „sacrificii”. Plasticul nu este unul neplăcut la atingere. Cei care s-au ocupat de interioare au reuşit să ofere un compromis bun între costuri şi calitate.

Citește și...


Comentarii
Inchide