Jurnal de consum cu Dacia Dokker 1.5 dCi 90 CP

În 2.500 de kilometri de-a curmezişul României am avut ocazia să parcurg diverse tipuri de drumuri cu Dacia Dokker. Iar în continuare vă prezint succint valorile de consum obţinute cu Dokker pe toate traseele.

Jurnal de consum cu Dacia Dokker 1.5 dCi 90 CP Jurnal de consum cu Dacia Dokker 1.5 dCi 90 CP

Timp de două săptămâni am avut la dispoziţie un model Dacia Dokker 1.5 dCi (90 CP), pe care l-am folosit pe un traseu de circa 2.500 km, din Bucureşti până în nordul ţării şi înapoi. În continuare, un jurnal de bord axat pe valorile de consum obţinute pe diferite tronsoane, în funcţie de specificul drumului şi stilul de condus.

1. Trafic urban Bucureşti

  • distanţă: 21,6 km
  • viteză medie: 25,6 km/h
  • consum mediu: 5,9 litri/100 km

Sub ”şase la sută” în traficul de seară al capitalei, e ceva. E ceva bine!

Prin Bucureşti m-am ”fâţâit” foarte puţin după ce am preluat maşina de la Dacia România, însă în condiţii destul de dificile, fiind vorba despre traficul de la ora de vârf de seară. Prin urmare, o valoare mai mult decât decentă prin aglomeraţia din capitală.

2. Bucureşti - Piteşti, autostrada A1

  • distanţă: 92,4 km
  • viteză medie: 100,6 km/h
  • consum mediu: 6,3 litri/100 km

La plecarea din Bucureşti am întâmpinat condiţii de ceaţă pe autostradă, aşa încât o perioadă am mers mai precaut, cu maximum 100 km/h. După care, la risipirea ceţii, am abordat un stil normal, crescând viteza până la maximum 130-140 km/h.

Când e ceaţă pe autostradă, las-o moale. Se grăbesc alţii...

În general, însă, viteza de 120 km/h mi se pare limita la care nivelul de zgomot în Dokker este acceptabil, vitezele mai mari presupunând un disconfort acustic mai pregnant. Astfel se explică şi viteza medie obţinută, deoarece am evitat în mare parte a timpului viteza maximă legală pe autostradă.

3. Piteşti - Râmnicu Vâlcea

  • distanţă: 60 km
  • viteză medie: 64,3 km/h
  • consum mediu: 3,7 litri/100 km

De obicei, îmi place să abordez tare curbele de pe Dealu Negru. Însă Dokker e o dubă cu un ruliu destul de pronunţat, iar jumătatea mea mai bună e sensibilă la virajele luate rapid.

Dacă am lăsat-o moale pe Dealu Negru, iată răsplata

Aşa încât mi-am asumat rolul de tătic foarte conştiincios, abordând un stil cuminte, fără bruscarea maşinii. Ceea ce explică valoarea foarte bună a consumului obţinut, de lăudat mai ales în condiţiile de alternanţă a suişurilor şi coborâşurilor de pe dealurile vâlcene.

4. Valea Oltului

  • distanţă: 77,7 km
  • viteză medie: 67,1 km/h
  • consum mediu: 4,4 litri/100 km

Pe Valea Oltului am avut noroc să prind trafic foarte lejer, aşa încât mult timp am mers cu viteze de ordinul a 80-90 km/h. Aici am remarcat o mică problemă a etajării cutiei de viteze: având doar 5 trepte, de felul lor mai lungi, la 70 km/h nu e ok angajarea treptei a 5-a, deoarece se simte cum motorul e cam subturat.

Mă bucur când pe Valea Oltului nu prind cozi imense după vreun camion puturos (la propriu şi la figurat)

Aşa încât a 5-a e de preferat doar peste 70 km/h, între 50 şi 70 km/h fiind indicată treapta a patra, care asigură reprize bunicele. Chiar şi când vrei să faci depăşiri pe la 90-100 km/h e indicată retrogradarea din a cincea în a patra, urcarea în ture păstrându-se la cote acceptabile, iar Dokker-ul fiind suficient de sprinten când vrei să treci de tiruri mai lente.

5. Autostrada A1-Sb - Cluj Napoca

  • distanţă: 191,4 km
  • viteză medie: am uitat să o notez...
  • consum mediu: 5,4 litri/100 km

Această porţiune de traseu este foarte interesantă, deoarece conţine o varietate mare de drumuri, pe care se circulă cu viteze foarte diferite, de la maximum 60 km/h în localităţi la 140 km/h pe noua autostradă spre Sebeş.

Deşi am uitat să notez viteza medie, pot spune că aceasta a fost ridicată (estimez că peste 70 km/h), deoarece pe cele mai multe porţiuni se poate merge cu viteză mare (atât legală, cât şi mai mare...).

După Valea Oltului, de la intersecţia cu drumul spre Făgăraş - Braşov se intră pe drum cu două benzi, apoi pe autostrada A1-Sb, care de acum se continuă spre Sebeş. Cu excepţia unui tronson neinaugurat încă şi care te obligă se reintri pe drumul naţional, preţ de nişte zeci de kilometri pe dealuri.

Stimaţi tovarăşi, iată primul tunel de pe autostrăzile româneşti. Mare realizare. O fi costat mult?

După care ajungi iar pe autostradă (zona pe care vreo 40 de şoferi români au ”inaugurat-o” cu un carambol la câteva zile după inaugurarea oficială...), care se termină imediat după Sebeş. Până la Cluj Napoca mai sunt câteva porţiuni unde se aleargă, nu glumă, iar de la Turda la Cluj, pe dealul Feleacului, iar se merge tare.

Dat fiind că la viteze mari Dokker-ul e dezavantajat de aerodinamică, faptul că am mers tare cam în jumătate din acest traseu şi am avut şi destule porţiuni de urcare explică de ce consumul a fost peste 5 litri/100 km. Totuşi, consider că 5,4 litri/100 km este o valoare rezonabilă în condiţiile date.

6. Cluj Napoca - Baia Mare

  • distanţă: 132,6 km
  • viteză medie: 62,4 km/h
  • consum mediu: 4,3 litri/100 km

De la Cluj Napoca până la Dej sunt destule porţiuni unde se poate merge cu viteze mari, de 100 km/h sau chiar peste. După Dej, însă, sunt multe localităţi şi curbe, de natură să-ţi tempereze avântul, iar în unele locuri asfaltul nu e turnat aşa de bine. În plus, disconfortul scaunului a dus la o oboseală mai mare decât mă aşteptam, deci am lăsat-o mai moale.

Cam asta e ”iarna” pe care am prins-o în inima Ardealului. Nu mai e ca altădată

Per ansamblu, drumul Bucureşti - Baia Mare a însemnat un consum mediu general de circa 5,4 litri/100 km (verificat după ce am făcut plinul). În condiţiile în care aproape jumătate din cei 600 de kilometri i-am parcurs într-un ritm relativ alert, iar circa 150 km au fost pe autostrăzi.

În teorie, consumul extraurban al lui Dacia Dokker este indicat ca fiind de 4,1 litri/100 km, deci mă declar mulţumit că, în condiţii reale, am obţinut o diferenţă de 1,3 litri/100 km faţă de datele oficiale.

7. Baia Mare - Sighetu Marmaţiei

A. stil rapid:

  • distanţă: 66,3 km
  • viteză medie: 48,1 km/h
  • consum mediu: 6,5 litri/100 km

Nu am ratat ocazia să văd cam cât poate consuma Dokker şi în condiţii oarecum extreme. Adică singur în maşină, pe virajele Gutâiului. Nu a fost ca la Raliul Castanelor, care se ţinea odată, dar am aplicat un ritm cât de alert am putut, dat fiind că vorbim de o dubă cu suspensie elastică şi un ruliu pronunţat.

Mă lăsaţi şi pe mine cu Dokker-ul în Raliul Castanelor? Pot încărca multe chestii, să ştiţi

După Gutâi urmează o ”salbă” de sate, prin care e foarte indicat să o laşi cât mai moale, deoarece asfaltul e neted în doar foarte puţine locuri, iar riscul de a da într-o curbă de vreo căruţă sau de oameni care merg pe carosabil este foarte mare.

Prin urmare, din postura de curier grăbit care traversează pseudo-sportiv un munte prin Pasul Gutâi, la aproape 1.000 de metri altitudine, consumul creşte destul de mult. E, dacă vreţi, o indicaţie pentru cei care conduc mai agresiv (am văzut destui şoferi de Dokker cu un astfel de comportament în trafic).

B. stil lent:

  • distanţă: 59,5 km
  • viteză medie: 46,9 km/h
  • consum mediu: 4,1 litri/100 km

Pe acelaşi Gutâi am abordat şi postura diametral opusă: mers fără grabă, pentru a nu le da ”rău de Gutin” părinţilor (”boală” de care sufeream când eram copil ori de cât ori traversam Gutâiul cu maşina sau autobuzul...). Se observă imediat că stilul calm de conducere înseamnă o economei de aproape 2,4 litri/100 km.

Serios? Ţurţuri pe Gutâi iarna asta primăvăratică? Şi eu care credeam că o să găsesc ghiocei

Mai mult decât atât, viteza medie nu a reieşit cu mult mai mică, date fiind limitările de viteză de pe parcurs şi traficul de pe Gutin, unde nu de puţine ori rişti să fii blocat multă vreme în spatele vreunui camion lent, curbele foarte dese nepermiţând depăşirile în siguranţă.

Oricum, Dokker nu e un exemplu de sportivitate, aşa încât cred că am reuşit să demonstrez destul de clar că merită condus mai încet, avantajul direct fiind consumul foarte bun.

8. Diverse drumuri prin Maramureş

  • distanţă: 296 km
  • viteză medie: 45,5 km/h
  • consum mediu: 5,0 litri/100 km

Până la plecarea înapoi spre Bucureşti am mai folosit Dokker-ul pentru diverse escapade prin zona Băii Mari sau a Sighetului Marmaţiei. Vorbim atât de ”fâţâială” prin oraşe, cât şi de drumuri naţionale sau judeţene, cele din urmă mai prost asfaltate, deci necesitând viteze mai mici pentru evitarea hurducăielilor obositoare.

Misterul de pe Cavnic: locul unde maşina urcă singură! Anomalie magnetică sau iluzie optică?

Într-un cuvânt, un parcurs mixt urban-extraurban, cu un rezultat curios de... rotund: 5,0 litri/100 km. Cu 0,5 litri/100 km mai mult decât teoria, ceea ce, sincer, este un rezultat foarte bun şi care mie îmi demonstrează că Dokker 1,5 dCi este realmente economic. Un plus serios mai ales dacă mă rapotez la caracterul util excelent al maşinii.

9. Baia Mare - Bucureşti

  • distanţă: 567,7 km
  • viteză medie: 79,7 km/h
  • consum mediu: 5,4 litri/100 km

La întoarcerea în capitală nu am mai resetat computerul de bord pe etape, ci am vrut să văd care va fi consumul mediu general indicat. După cum se vede, am obţinut acelaşi 5,4 litri/100 km valabil şi pe drumul spre Baia Mare, ceea ce înseamnă o valoare pur şi simplu bună pentru dCi-ul de 90 CP de pe Dokker în condiţiile variate din România.

Goodbye Maramu' cu brân' cu la', că tre' să ne-ntoarcem la Bucureşti. No, numa' bine la tătă lumea!

10. Trafic urban Bucureşti - final test

  • distanţă: 32,9 km
  • viteză medie: 22,1 km/h
  • consum mediu: 5,7 l/100 km

În dimineaţa în care am dus înapoi maşina la Dacia România a fost destul de frig (nu ştiu cât de frig, deoarece politica low-cost a dictat neutilarea Dokker-ului cu un termometru pentru temperatura exterioară). Aşa încât mă aşteptam ca, faţă de momentul preluării maşinii, să am parte de un consum urban mai mare.

Gata, Dokker e înapoi în garajul Dacia România. Dar eu sper că ne mai întâlnim. Că-mi place!

Ei bine, lucrurile nu au stat aşa, pentru că, de această dată, nu am avut parte de o aglomeraţie aşa de mare. Prin urmare, chiar dacă motorul diesel se încălzeşte mai greu, consumul urban în ultima zi a testului a fost mai mic decât în prima zi, la preluarea maşinii. Viteza medie mai mică e explicată şi de traseul pe care l-am ales, care ocoleşte ambuteiajele specifice orelor dimineţii în capitală.

CONCLUZIE

Dacia Dokker cu versiunea de motorizare diesel 1.5 dCi de 90 CP mi se pare o maşină familistă foarte economică raporatat la avantajele de ordin practic pe care le are. E clar o maşină gândită pentru drumuri lungi, dar în stil relaxat, care presupune atât menajarea bugetului, cât şi un nivel de zgomot mult mai acceptabil decât dacă se alege un stil care să privilegieze viteza şi turaţiile ridicate.

Sincer, diferenţa de 400 de euro faţă de dCi-ul de 75 CP consider că merită prin prisma performanţelor suficient de bune ale versiunii de 90 CP. Nu am încercat versiunea de 75 CP, dar, cel mai probabil, la drum lung ar duce la performanţe mult mai slabe, mai ales dacă maşina e încărcată şi e în urcare, iar consumul nu se anunţă mai bun decât al variantei mai potente.

Dacă Steluţa ar păpa la fel de puţin ca Dokker-ul, ar ajunge... fotomodel! Dokker - approved by Steluţa!

Într-un cuvânt, Dokker 1.5 dCi mi se pare una dintre cele mai potrivite maşini de familie pentru condiţiile variate de relief de la noi din ţară. Preţul de 13.600 de euro poate părea ceva cam mare pentru o Dacia low-cost (care, mai mult, e produsă la marocani, nu la uzina românească).

Însă adevărul este că justifică faptul că e maşină nouă, că are un caracter practic extraordinar de bun şi că e, după cum am demonstrat, realmente economică.

În episodul următor vom vedea ce lucruri interesante am întâlnit în voiajul de 2.500 km cu Dacia Dokker

CITEŞTE AICI 10 PLUSURI ŞI 10 MINUSURI ALE DACIEI DOKKER

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.