Think tank american: România investește 20 de miliarde de dolari în apărarea aeriană pentru a contracara amenințarea Rusiei. Tabel: Tot ce cumpără România, pe lângă vehicule specializate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România întreprinde o reorganizare masivă a sistemelor sale de apărare aeriană, alocând peste 20 de miliarde de dolari până în anii 2030 pentru a contracara o serie de amenințări sofisticate din regiunea Mării Negre, în contextul în care incursiunile dronelor rusești continuă să pună la încercare spațiul său aerian, transmite think tank-ul american The Jamestown Foundation, specializat în politici de apărare.

Efortul cuprinzător de modernizare vizează avioanele de vânătoare, rețelele de radare și sistemele de apărare terestre. Bucureștiul s-a alăturat Inițiativei „European Sky Shield” și a realizat achiziții de anvergură, printre care un program în valoare de 6,5 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare F-35, un contract de 3,9 miliarde de dolari pentru sistemele americane Patriot și un contract de 2,4 miliarde de dolari pentru sistemul israelian de apărare cu rază scurtă de acțiune SPYDER.

La acestea se adaugă achiziția de muniții pentru sistemele de apărare aeriană mobile Gepard, care și-au dovedit eficiența în Ucraina, dar și achiziția unor sisteme mobile noi, dotate cu turele Skyranger 35 de la Rheinmetall.

În ciuda acestor investiții, războiul din țara vecină, Ucraina, a scos la iveală vulnerabilități imediate. Dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de 30 de ori din 2022, 15 dintre aceste incursiuni având loc doar în prima jumătate a anului 2026. Au fost găsite resturi pe teritoriul României în 47 de cazuri. Amenințarea a atins un punct critic pe 29 mai 2026, când o dronă rusă Geran-2 a lovit un bloc de locuințe din orașul portuar Galați, de pe Dunăre, rănind două persoane.

Incidentul subliniază criza dublă cu care se confruntă Bucureștiul, transmite organizația din Washington: menținerea descurajării strategice pe flancul estic al NATO și, totodată, liniștirea unei populații îngrijorate. Observatorii se tem că Moscova ar putea testa în mod deliberat apărarea occidentală. Experții avertizează că Kremlinul nu ar trebui să considere Bucureștiul drept „punctul slab” al NATO și să îl vizeze pentru o potențială agresiune. Pentru a restabili descurajarea convențională, analiștii susțin că România trebuie să intercepteze activ viitoarele încălcări ale spațiului aerian.

Guvernul se confruntă, de asemenea, cu o luptă internă legată de percepția publică. Pentru locuitorii de-a lungul frontierei cu Ucraina, incapacitatea armatei de a doborî dronele care se apropie a alimentat anxietatea și a întărit convingerea că statul nu îi poate proteja. Această nemulțumire oferă un teren propice pentru politicienii populiști și dezinformarea străină.

Cât timp achizițiile pe termen lung avansează, inclusiv planurile comune cu Ucraina de a produce interceptori de drone, România se confruntă cu o nevoie urgentă de a găsi o soluție eficientă și imediată la amenințarea reprezentată de dronele care zboară la altitudine joasă, pentru a se asigura că cetățenii nu încep să pună la îndoială valoarea modernizării mai ample a apărării naționale.