Cum reintroducerea a 170 de zimbri în România captează CO2 echivalentul a 43.000 de mașini

În Munții Țarcu din România, reintroducerea a 170 de zimbri europeni se dovedește a fi mai mult decât o etapă importantă în conservarea speciilor — ar putea fi, de asemenea, o armă semnificativă împotriva schimbărilor climatice. Noi cercetări sugerează că turma, refăcută după o absență de peste 200 de ani, ajută la captarea a zeci de mii de tone de carbon în fiecare an, potrivit Discoverwildscience.com.

Zimbrul european a fost exterminat din România cu secole în urmă, dar eforturile depuse de Rewilding Europe și WWF România au readus specia înapoi. De la reintroducerea lor în 2014, populația a crescut la 170 de exemplare care pasc pe o suprafață de 48 de kilometri pătrați. Departe de a se limita la simpla supraviețuire, bizonii transformă dinamica ecologică a peisajului din jurul lor.

Cercetările efectuate de Universitatea Yale au descoperit că turma sporește semnificativ capacitatea ecosistemului de a stoca carbon. Prin pășunat, bizonii favorizează creșterea plantelor, reciclează nutrienții și compactează solul în moduri care împiedică scurgerea carbonului în atmosferă. Rezultatul, potrivit studiului, este captarea a 54.000 de tone suplimentare de carbon în fiecare an — echivalentul aproximativ al emisiilor anuale a 43.000 de mașini pe benzină din SUA.

Concluziile indică un potențial mai larg al reintroducerii speciilor sălbatice ca strategie climatică. Studiul arată că refacerea speciilor native poate spori substanțial capacitatea ecosistemelor de a sechestra carbonul.

„Reintroducerea bizonului european în Munții Țarcu din România ilustrează o intersecție puternică între conservare și acțiunile climatice”, au remarcat cercetătorii, adăugând că adoptarea pe scară mai largă a renaturării „ar putea juca un rol critic în abordarea crizei duble a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității.”

Global Rewilding Alliance și Universitatea Yale lucrează acum la perfecționarea modelelor lor și recunosc că fiecare ecosistem răspunde diferit la intervențiile de renaturare. Totuși, cazul României oferă un model. Odată ce acesta a fost elaborat, cercetătorii spun că poate fi aplicat la diferite specii și zone geografice, cu posibilitatea de a adapta soluțiile la condiții ecologice specifice.

Pentru factorii de decizie care analizează soluțiile climatice bazate pe natură, bizonii din Munții Țarcu constituie un argument convingător că refacerea a ceea ce s-a pierdut poate ajuta la protejarea a ceea ce a mai rămas.