Poți face în 2026 înconjurul României cu o mașină electrică? Pe ce drumuri ar trebui să mergi ca să nu faci „pana prostului”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un tur complet al României cu mașina electrică părea aproape imposibil în urmă cu numai câțiva ani. Rețeaua publică s-a extins însă în toate județele, iar stațiile rapide au început să apară și în afara marilor orașe. Dar putem pleca din București, ajunge la mare, traversa Moldova, Bucovina și Transilvania, apoi reveni trecând Transalpina și Transfăgărășan fără a rămâne fără energie?

Autonomia rămâne în continuare principala problemă a mașinilor electrice. Nu doar în România ci în întreaga lume. Pentru că stațiile de încărcare cu energie nu se găsesc la tot pasul, ca benzinăriile. Pe unele drumuri, poți parcurge sute de kilometri fără să găsești o priză pentru EV-uri.

Poți face în 2026 înconjurul României cu o mașină electrică?

Este foarte important când te aventurezi cu un vehicul electric la drum lung să analizezi dinainte traseul, pentru a știi exact unde ai stație de încărcare.

De exemplu, dacă ar fi să faci înconjurul României, pornind din București, spre litoral, apoi Deltă – Moldova – Bucovina – Nordul țării – zona de Vest, Muntenia, Podișul Transilvaniei și revenind în Capitală, ar fi cam 3.500 de kilometri.

Așadar, în funcție de autonomia vehiculului, poți parcurge, teoretic, între 200 și 600 de kilometri cu un „plin”. Practic, însă, depinde de viteză, de cât de abrupte sunt drumurile, de aerul condiționat, și așa mai departe.

În mod realist, vei avea nevoie de aproape 2 săptămâni pentru a parcurge întreaga distanță. Mai ales că în unele cazuri trebuie să te abați de la drumul principal pentru a-ți încărca mașina. Iar după 2-4 ore de mers, vrei-nu vrei, trebuie să cauți stație de încărcare și să faci o pauză de cel puțin 1-2 ore.

Astfel, un traseu în jurul țării pe care l-ai parcurge cu o mașină pe benzină sau motorină în 6-8 zile, cu un EV îl vei face într-un timp aproape dublu.

Dar, nu neapărat! Pentru că depinde de traseul ales, de cum îți planifici opririle, de puterea stației de încărcare și de autonomia mașinii tale electrice.

„Pana prostului”, așa cum era numită înainte situația în care mașina rămânea fără benzină sau motorină, se poate aplica și în cazul vehiculelor electrice. Problema e că nu poți aduce un bidon 5-10 litri de „curent” ca să o repornești. Ci fie chemi platforma să te ducă la o stație de încărcare, fie chemi o mașină de depanare dotată cu stație mobilă de alimentare electrică.

De la București la litoral și Delta Dunării

Ne-am imaginat o călătorie care începe în București și continuă pe autostrada Soarelui spre Constanța. Este unul dintre cele mai ușoare sectoare, cu o lungime de aproximativ 230 de kilometri. O mașină electrică modernă, care are o autonomie reală de cel puțin 300-350 de kilometri, poate ajunge la mare fără o oprire obligatorie.

În Constanța poate fi folosit centrul PPC blue de pe Bulevardul Tomis 387, unde sunt 12 stații de încărcare. Alte 12 puncte sunt la hypermarketul din Agigea, pe Strada Dragoș Vodă 1, în Lazu.

De acolo, traseul poate continua spre Delta Dunării, prin Tulcea, Cetatea Enisala și Jurilovca. În această zonă, încărcarea trebuie făcută înainte de plecarea din Constanța și completată în Tulcea, deoarece infrastructura este mai rară în localitățile mici.

Din Delta Dunării spre Moldova și Bucovina

Din Tulcea, te poți îndrepta spre Galați, Bârlad, Iași, Piatra Neamț și Suceava.

Iașiul poate fi folosit drept punct principal de încărcare înainte de continuarea spre zona montană. O altă oprire importantă trebuie făcută în Piatra Neamț sau Suceava. Mașina nu ar trebui să intre în zona Cheilor Bicazului, a Lacului Roșu sau a mănăstirilor din Bucovina dacă nu are bateria încărcată complet.

Pentru că pe acest traseu deosebit de spectaculos, cu drumuri sinuase prin relief de deal și munte, s-ar putea să nu găsești stații publice de încărcare. Pe traseu pot fi vizitate Palatul Culturii din Iași, Curtea Domnească din Piatra Neamț, Cheile Bicazului, Cetatea de Scaun a Sucevei și mănăstirile Voroneț, Humor sau Moldovița.

Prin nordul țării spre Satu Mare și Cluj

Din Bucovina, traseul poate continua prin Pasul Prislop spre Maramureș, apoi prin Sighetu Marmației, Satu Mare, Oradea și Cluj-Napoca. Este una dintre cele mai frumoase, dar și mai solicitante porțiuni ale turului.

Relieful montan și drumurile cu numeroase urcări pot reduce autonomia. Încărcarea trebuie planificată în orașele mari, precum Suceava, Baia Mare, Satu Mare, Oradea și Cluj-Napoca. În zonele rurale pot fi găsite stații publice de încărcare, dar nu e sigur și că vor funcționa sau că sunt disponibile.

Peisajele din Pasul Prislop, bisericile din lemn, Valea Izei, Mănăstirea Bârsana și Cimitirul Vesel din Săpânța transformă etapa într-una dintre atracțiile principale ale călătoriei.

Prin vestul și centrul României

Din Cluj, turul poate continua spre Arad și Timișoara, apoi revine către Deva și Alba Iulia. Este o porțiune mai ușoară pentru o mașină electrică, deoarece traversează orașe mari și zone comerciale cu multe puncte de încărcare.

Pe traseu pot fi vizitate piețele istorice și clădirile în stil Secession din Timișoara și Arad. La întoarcerea spre centrul țării se află Castelul Corvinilor, Cetatea Deva și Cetatea Alba Carolina.

Din Alba Iulia, traseul coboară prin Valea Jiului spre Târgu Jiu și Craiova. La hypermarketul de pe Strada Henry Ford 12, există un centru PPC blue cu 12 puncte și o putere totală instalată de 700 kW.

Cea mai dificilă etapă – Transalpina și Transfăgărășan

Din Craiova, traseul continuă spre Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu și Novaci. De aici începe traversarea Transalpinei, cea mai înaltă șosea din România.

Transalpina este deschisă circulației numai în anumite perioade și poate fi închisă temporar din cauza vremii. Înainte de plecare trebuie verificat programul de circulație și restricțiile aplicate pe Transalpina în 2026.

Mașina trebuie să intre pe sectorul montan cu suficientă energie. Consumul crește pe urcarea dintre Rânca și Pasul Urdele, iar șoferul nu trebuie să depindă de singura stație, aflată în apropierea muntelui.

După coborârea spre Sebeș, traseul ajunge la Sibiu. Pe Calea Șurii Mari 33, sunt disponibile opt puncte de încărcare, inclusiv unități de 200 kW și 150 kW.

Din Sibiu, călătoria continuă spre Bâlea Cascadă, Bâlea Lac, Barajul Vidraru și Curtea de Argeș. Și în cazul Transfăgărășanului trebuie verificat programul în care este permisă circulația în vara anului 2026.

Curtea de Argeș, Pitești, Brașov și revenirea în București

După traversarea Transfăgărășanului, următoarele puncte importante sunt Curtea de Argeș și Pitești. La Supernova Pitești funcționează un hub Eldrive în care a fost instalată o unitate HYC1000 cu o putere totală de 1 MW.

Potrivit informațiilor publicate de Eldrive, hubul avea 11 puncte de încărcare la momentul inaugurării unității.

De la Pitești, revenim din nou în munți, la Brașov, trecând prin Câmpulung, Moieciu, Bran și Râșnov. E un traseu de doar 150 de kilometri, dar are porțiuni de drum montan abrupt, care va consuma accelerat bateria. Prima stație importantă se află în jurul kilometrului 60 al traseului, în parcarea Kaufland Câmpulung Muscel, pe Strada Frații Golești 22.

În Moieciu și Bran există puncte de încărcare în incinta unor complexuri turistice, inclusiv la Cheile Grădiștei și Club Vila Bran, însă accesul trebuie verificat înainte.

Cea mai sigură oprire înainte de Brașov se află în jurul kilometrului 130, la Kaufland Râșnov, pe Șoseaua Branului 99. Revenirea în București se face pe DN1, prin Predeal, Sinaia și Ploiești.

Mașina poate fi încărcată înainte de plecare în Brașov, apoi la aproximativ 50 km, la E.ON Drive – Sinaia Plaza, pe Calea Brașovului 50. În zona kilometrului 110 al traseului găsim mai multe variante în Ploiești, inclusiv Romania Host FastCharger de pe DN1, kilometrul 63, și e-charge – Decathlon Ploiești.