Care e ruta mai bună spre Grecia: Giurgiu-Ruse sau Vama Veche? Ce avantaje și dezavantaje are fiecare traseu

Autor: Radu Țuțulan 25 iun. 2026 Știri auto
Care e ruta mai bună spre Grecia: Giurgiu-Ruse sau Vama Veche? Ce avantaje și dezavantaje are fiecare traseu

Șoferii care pleacă din România spre Grecia pot traversa Bulgaria pe o rută care începe la Giurgiu-Ruse sau pot alege autostrada Tracia, deci să meargă prin Vama Veche. Ambele variante au avantaje și dezavantaje, așa că depinde care e destinația exactă și ce vrei să faci sau să vezi pe traseu.

Lucrările desfășurate pe Podul Prieteniei, dintre Giurgiu și Ruse, pot produce întârzieri importante în sezonul estival.

De aceea, sunt șoferi care preferă să treacă în Bulgaria pe la Vama Veche. Chiar dacă e un drum cu câteva ore mai lung, în general nu ai parte de aglomerație.

În plus, poți face și o baie în Marea Neagră, într-una dintre stațiunile bulgărești.

Ruta spre Grecia e mai rapidă pe la Giurgiu-Ruse, dar drumul e mai aglomerat

Ruta folosită frecvent pentru Thassos, Halkidiki, Lefkada și oricare altă stațiune din Grecia estea cea prin Giurgiu.

După traversarea Dunării, șoferii merg prin Ruse, Byala, Veliko Târnovo, Gurkovo, Stara Zagora, Dimitrovgrad, Haskovo și Kardzhali. Intrarea în Grecia se face, de regulă, prin punctul Makaza-Nymfaia. De aici, drumul continuă spre Komotini, Xanthi, Kavala sau Keramoti.

Principalul avantaj este distanța mai redusă. De exemplu, din București până în Halkidiki, traseul are aproximativ 750 de kilometri. În condiții normale de trafic, drumul se parcurge în aproape 10 ore.

Drumul traversează Bulgaria aproape direct de la nord la sud.

Marele dezavantaj îl reprezintă Podul Prieteniei. Potrivit Poliției de Frontieră, lucrările pe partea bulgară au fost reluate în aprilie 2026, iar circulația se desfășoară alternativ pe anumite sectoare.

În perioadele aglomerate se pot forma coloane. Astfel, avantajul câștigat prin distanța mai scurtă poate dispărea.

Cum ajungi în Grecia prin Vama Veche și cât durează drumul

Ruta alternativă presupune deplasarea pe Autostrada A2 până la Constanța, apoi pe DN39 către Mangalia și Vama Veche. Din Bulgaria, traseul continuă prin Durankulak, Balcic, Varna și Burgas. Ulterior, șoferii pot merge spre Karnobat, Stara Zagora, Haskovo și Makaza.

Cel mai mare avantaj este evitarea Podului Prieteniei, dintre Giurgiu și Ruse. Șoferii nu mai depind de circulația alternativă și de eventualele opriri cauzate de lucrări.

Pe această rută, până în Halkidiki, de exemplu, vei face aproximativ 14 ore, parcurgând peste 1.100 de kilometri.

Pentru un șofer care pornește din București, dezavantajul este distanța suplimentară. Numai traseul dintre Capitală și Vama Veche are aproximativ 260 de kilometri. Ulterior, drumul prin apropierea litoralului bulgăresc include mai multe localități, intersecții și sectoare cu limite reduse de viteză.

Traficul din zonele Varna și Burgas poate fi aglomerat vara. În plus, o parte importantă a drumului nu are profil de autostradă.

Ce rută spre Grecia este mai bună în 2026

Pentru o plecare din București către Thassos, Kavala sau nordul Greciei, Giurgiu-Ruse rămâne în general traseul mai scurt. Acesta este alegerea potrivită atunci când traficul pe Podul Prieteniei este fluent.

Varianta prin Vama Veche devine mai atractivă atunci când podul este blocat sau timpul estimat de așteptare este foarte mare. De asemenea, este traseul firesc pentru șoferii care pornesc din Dobrogea sau din apropierea litoralului.

O altă opțiune este alegerea unor rute alternative către Grecia, precum Călărași-Silistra. Aceasta poate fi utilă când apar blocaje majore la Giurgiu.

Indiferent de traseu, pentru drumurile taxabile din Bulgaria trebuie cumpărată o vinietă electronică valabilă. Aceasta poate fi achiziționată de pe platforma oficială BG Toll.

La fel ca în România, verificarea vinietei se face automat cu ajutorul camerelor montate pe autostrăzi și drumuri naționale.


Sursa foto: Mediafax Foto



Radu Țuțulan
Radu Țuțulan
Radu Țuțulan este licențiat în Științe Politice, fiind absolvent al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). Primii pași în jurnalism i-a făcut în 2005, când încă nu terminase liceul. S-a angajat întâi la o micuță redacție de știri tv din București, au ... citește mai mult

Comentarii
Inchide