România, Bulgaria și Grecia pregătesc un nou coridor de transport. Autostradă și cale ferată între Dunăre și Marea Egee

România, Bulgaria și Grecia pregătesc proiecte comune de infrastructură de transport pentru atragerea de fonduri europene. Planurile vizează dezvoltarea conexiunilor rutiere și feroviare dintre Dunăre și Marea Egee, dar includ și investiții în infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară.

Potrivit Mediafax, cele trei state intenționează să depună candidaturi comune în cadrul apelului CEF 2026, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Termenul pentru depunerea proiectelor este 6 octombrie 2026, iar investițiile propuse sunt concentrate pe coridoarele europene care traversează regiunea.

România, Bulgaria și Grecia vor conexiuni mai rapide între Dunăre și Marea Egee

O parte importantă a proiectelor este legată de axele centrale și vestice ale coridorului european Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, precum și de sectoare conectate la Rețeaua Transeuropeană de Transport, TEN-T.

Cooperarea are la bază Memorandumul privind Cooperarea Transfrontalieră Consolidată în cadrul Platformei Coridorului Marea Neagră-Marea Egee și Planul de Acțiune semnat la Bruxelles în decembrie 2025. Documentele stabilesc cadrul pentru planificarea și finanțarea în comun a proiectelor prioritare dintre România, Bulgaria și Grecia.

Autostradă și cale ferată rapidă pe axa nord-sud

Unul dintre obiective este dezvoltarea unui coridor nord-sud care să lege Alexandroupolis, port grecesc la Marea Egee, de Ruse și Silistra, orașe bulgare aflate pe Dunăre. Proiectul ar urma să includă atât o conexiune rutieră de mare viteză, cât și una feroviară.

În cadrul Pachetului de Coeziune sunt propuse studii de prefezabilitate pentru sectorul feroviar Mihaylovo-Dimitrovgrad și pentru construirea tronsonului Lyubimets-Svilengrad-frontiera cu Grecia. Aceste investiții ar putea îmbunătăți transportul de pasageri și mărfuri pe direcția nord-sud.

Investiții și pentru mobilitatea militară

Un al doilea pachet vizează mobilitatea militară. Printre proiectele incluse se află extinderea sectorului dintre capătul autostrăzii Struma și punctul de frontieră Kulata, dar și un studiu pentru viitoarea autostradă Veliko Tărnovo-Nikolaevo-Maritsa.

Pe lista investițiilor apare și electrificarea tronsonului feroviar dintre Podul Dunării și triajul Ruse. Infrastructura ar urma să aibă dublă utilizare, ceea ce înseamnă că va putea deservi transportul civil, dar și deplasarea forțelor și echipamentelor militare atunci când este necesar.

Ce înseamnă proiectele pentru România

Pentru România, dezvoltarea acestor coridoare poate însemna conexiuni mai eficiente către Bulgaria și Grecia și, implicit, către porturile de la Marea Egee. În același timp, proiectele se înscriu într-o strategie europeană mai amplă de creștere a rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare.

Dacă vor primi finanțare prin CEF 2026 și vor fi implementate, investițiile ar putea consolida o rută strategică între nordul și sud-estul Europei, cu rol atât pentru transportul comercial, cât și pentru mobilitatea militară.