Un mare oraș a rezolvat problema vandalismului din metrou cu o singură soluție ingenioasă

Reprezentanții Bay Area Rapid Transit (BART) semnalează o îmbunătățire semnificativă a siguranței și curățeniei în stații, în urma instalării unor noi porți de acces de înaltă tehnologie, transmite revista The Atlantic.

Sistemul de transport public, care deservește orașele San Francisco, Oakland și San Jose, a înlocuit barierele tradiționale de la nivelul taliei cu uși din plexiglas înalte de aproape doi metri, concepute pentru a împiedica săriturile și trecerea pe sub ele.

Rezultatele proiectului, deseori descris ca „teoria porților de acces”, arată că arhitectura fizică poate reglementa comportamentul mai eficient decât intervenția umană. De când porțile au fost instalate în august, BART a înregistrat o scădere de 41% a criminalității în 2025 și o creștere estimată a veniturilor de 10 milioane de dolari pe an. Datele privind întreținerea susțin și ele această schimbare, arătând că angajații au petrecut cu aproape 1.000 de ore mai puțin curățând după pasagerii indisciplinați în cele șase luni de la instalare.

Alicia Trost, directorul de comunicare al BART, a remarcat că lipsa anterioară a unor bariere eficiente a dus la vandalism rampant, inclusiv la distrugerea vitrinelor cu hărți. „Nu s-au putut vedea hărțile timp de ani de zile”, a spus Trost. „Acum se pot vedea”, a adăugat ea.

Designul defensiv poate fi controversat

Această dependență de designul defensiv se extinde dincolo de transportul public. Camerele de viteză și toaletele publice cu acces controlat sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a menține ordinea fără costurile ridicate sau tensiunile sociale asociate poliției. În timp ce unii arhitecți avertizează că astfel de proiecte pot deveni ostile – indicând băncile proiectate pentru a împiedica dormitul –, susținătorii argumentează că aceste bariere creează un spațiu defensibil.

Experții în transporturi spun că această schimbare este determinată de necesitatea economică. Costurile ridicate ale forței de muncă fac dificilă angajarea de către orașe a agenților de securitate, a însoțitorilor de tren și a agenților de gară care odinioară asigurau supravegherea informală. Fără bugetul necesar pentru o armată de observatori umani, agențiile apelează la o arhitectură a comportamentului adecvat pentru a păstra spațiile publice pentru majoritatea utilizatorilor.

Te-ar putea interesa și: Primul oraș din România în care se introduce tram-trenul. Ce este acesta și cum va funcționa