Ce maşini second hand mai vechi de 15 ani recomandă nemţii

Vanuri şi monovolume având între 100.000 şi 150.000 km:

1. Seat Alhambra (1996-2000) – 49,5%
2. Citroen Berlingo (1996-2002) – 41,7%
3. Ford Galaxy (1995-1999) – 40,8%
4. Renault Espace (1996-2002) – 34,2%

Un lucru interesant care se poate remarca din acest clasament scurt este faptul că, deşi Seat Alhambra şi Ford Galaxy sunt, de fapt, aceeaşi maşină, dar cu sigle diferite, monovolumul produs în Spania stă mai bine în verificările DEKRA decât cel al companiei Ford.

De asemenea, Renault Espace, care practic a dat tonul acestui segment în anii ’80, are un procentaj clar mai mic decât al rivalilor. Poziţionarea bună a vanului Citroen Berlingo este explicată de simplitatea constructivă, ceea ce îi asigură o bună fiabilitate.

Vanuri şi monovolume având între 150.000 şi 200.000 km:

1. Seat Alhambra (1996-2000) – 36,4%
2. Citroen Berlingo (1996-2002) – 32,8%
3. Ford Galaxy (1995-1999) – 30,9%
4. Renault Espace (1996-2002) – 29%

Pentru maşinile cu un rulaj mult mai mare (majoritatea acestor familiste realizează anual mult mai mulţi kilometri decât alte categorii de maşini), situaţia nu se schimbă, dar se remarcă faptul că procentul lui Espace nu scade aşa de mult ca în cazul celorlalte modele.

CONCLUZII

Aşadar, concluzia specialiştilor DEKRA în urma verificărilor tehnice efectuate la cele mai întâlnite maşini second hand din Germania, care au o vechime în general mai mare de 15 ani, sunt destul de bune. Cu alte cuvinte, multe dintre modelele produse în anii ’90, în special în a doua jumătate a acelui deceniu, rămân oferte de luat în seamă prin prisma raportului între preţurile foarte accesibile şi nivelul corect al confortului şi al siguranţei.

Pentru publicul român, multe dintre aceste modele prezintă interes din cauza modului de calcul al timbrului de mediu, care privilegiază maşinile mai vechi (culmea, deşi ar trebui să limiteze importul de maşini prea uzate…). În funcţie de cilindree şi norma Euro, sunt destule modele din aceste statistici DEKRA care se pot dovedi achiziţii bune – evident, ţinând seama de riscurile inerente (istoric, mod de utilizare al precedenţilor proprietari, defecte ascunse, etc).

Consideraţi că specialiştii DEKRA au dreptate sau aveţi alte păreri?