Ciprian Ciucu cere insolvența STB. Societatea are datorii de 1,75 miliarde de lei, majoritatea doar la ANAF. Ce înseamnă acest lucru pentru călători?

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, solicită intrarea în insolvență a Societății de Transport București, stadiu în care STB se află încă din anul 2020, după cum susține edilul într-o postare pe Facebook.

Din urmă cu șase ani, STB „ tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei”, respectiv de 1,75 miliarde de lei. Dintre acestea, aproape 1,5 miliarde sunt doar la ANAF, iar aproape o treime din aceasta reprezintă penalități.

Cauzele pentru care Ciprian Ciucu cere insolvența STB

Ciprian Ciucu susține că realitatea financiară a STB indică un „faliment nedeclarat”, compania de transport a Capitalei fiind „ținută în viață artificial”. Acest lucru nu este „un accident, ci rezultatul unui cumul de alegeri deliberate din trecut, care au sacrificat compania lăsând-o într-un faliment nedeclarat”.

Ciucu anunță că datoria totală a STB din 2025 era de 1,72 miliarde de lei. Dintre acestea, 1,49 miliarde de lei reprezintă datorii către ANAF, din cauza unei decizii luată de conducerea din perioada 2019 – 2020 de a reține și a nu vira statului TVA și contribuțiile salariale, respectiv impozitul pe venit, CAS și CASS. Din cele 1,49 miliarde de lei către ANAF, 402 milioane de lei sunt doar penalități.

Compania a fost victima unor decizii iresponsabile din trecut. Un alt exemplu prezentat de primarul general este litigiul comercial cu VFU Pașcani. Concret, pentru o procedură de achiziție derulată „iresponsabil fără acoperire bugetară”, instanța a decis că STB trebuie să plătească astăzi penalități de 0,5% pe zi. Pentru un contract inițial de 305 milioane lei, s-a ajuns la peste 1 miliard de lei datorați exclusiv din penalități.

Ciucu: „Frica de sindicate”, alt motiv pentru cererea insolvenței

Primarul Capitalei denunță un management defectuos „din cauza politizării”, dar și decizii manageriale „catastrofale”. De asemenea, STB nu ar fi preocupată de eficientizare, digitalizare, scăderea personalului suport (altul decât vatmanii și șoferii), angajări „fără număr la recomandarea partidelor politice” și a sindicatului.

Totodată, Ciprian Ciucu mai denunță și lipsa controlului la nivelul bazelor auto și a depourilor, lucru pe care l-a descoperit și el când a fost într-o vizită inopinată la autobaza Floreasca din iarna acestui an.

Datele prezentate de edilul Bucureștiului prezintă faptul că STB este la coada clasamentului privind eficiența. Tarifele plătite de călători acoperă doar 17-19% din costuri. Restul de 83% din costuri se acoperă cu finanțare netarifară. Spre comparație, Varșovia acoperă 30% din tarife, iar Parisul 37%.

Costul mediu ponderat pe kilometru în București este de 16,69 lei, mult mai mare în comparație cu Cluj-Napoca (12,52 lei/km). Fiecare kilometru parcurs de un tramvai în București costă 27,40 lei, față de 19,5 lei în Cluj-Napoca, 19,65 la Oradea sau 20,87 lei în Craiova.

Ce înseamnă insolvența pentru călătorii STB?

Ciprian Ciucu susține că „pomparea” de bani în bugetul STB nu poate fi o soluție de viitor, motiv pentru care cere insolvența STB, dar și un plan de reorganizare a societății de transport.

„Insolvența este singurul instrument prin care STB poate scăpa de plata integrală a restanțelor. Odată ce judecătorul aprobă Planul de Reorganizare, o proporție semnificativă din aceste datorii poate fi pur și simplu ștearsă definitiv, salvând sute de milioane de lei din banii bucureștenilor”, a declarat Ciprian Ciucu, primarul Bucureștiului.

Din punct de vedere juridic, posibila insolvență a STB nu înseamnă faptul că Bucureștiul nu va mai avea transport public. Acesta reprezintă un mecanism juridic de protecție pentru a realiza o reorganizare, de a bloca acumularea de noi datorii și de a proteja salariile celor angajați.