Poziția picioarelor pe pedale pare unul dintre cele mai simple lucruri pe care le învață un șofer. În cazul unei mașini cu transmisie manuală, piciorul stâng acționează ambreiajul, iar dreptul controlează accelerația și frâna. Dar piloții profesioniști folosesc stângul pentru a frâna, fiind mai rapid și mai eficient. În aceste condiții, oare noi, cu toții, am învățat să folosim piciorul greșit?
Atât la mașinile cu o cutie de viteze manuală, cât și la cele cu transmisie automată, șoferii sunt învățați să apese pedala de frână cu dreptul.
Iar stângul e folosit doar pentru a călca ambreiajul la schimbarea vitezei, în cazul vehiculelor cu o cutie manuală.
Astfel, șoferul folosește piciorul drept atât pentru a accelera, cât și pentru a frâna. Unii șoferi, din neatenție sau din lipsa experienței, încurcă pedalele și apasă accelerația înloc de frână.
În schimb, piloții de Formula 1 sau de Raliu apasă frâna cu piciorul stâng.
Principalul avantaj al folosirii unui singur picior este că accelerația și frâna nu pot fi acționate intenționat în același timp.
Mutarea piciorului drept de pe accelerație pe frână obligă șoferul să întrerupă accelerarea înainte de a începe să încetinească. Această succesiune reduce riscul de a continua să alimenteze motorul în timp ce sistemul de frânare încearcă să oprească mașina.
De aceea, atât în cazul mașinilor automate, cât și al celor cu transmisie manuală, la școala de șoferi elevii sunt învățați să apese frâna cu dreptul.
Asta pentru că un șofer obișnuit nu are, de regulă, aceeași sensibilitate în piciorul stâng. Cei care au condus mașini manuale sunt obișnuiți să apese ambreiajul ferm și până la capăt. Dacă aplică aceeași mișcare pe frână, mașina va opri brusc, ceea ce ar pune în pericol și pasagerii și vehiculele din spate.
Un alt aspect e că, din greșeală, se pot apăsa concomitent frâna și accelerația, ceea ce va crește distanța de frânare și, totodată, va creea probleme pentru motor.
Nu în ultimul rând, poate apărea tendința de a sprijinirea piciorul stâng pe pedala de frână. Ceea ce va provoca uzura prematură a plăcuțelor și discurilor.

În motorsport, fiecare fracțiune de secundă contează, iar mutarea piciorului drept de la accelerație la frână presupune o mică întârziere. Prin folosirea piciorului stâng, pilotul poate începe frânarea imediat, în timp ce piciorul drept rămâne pregătit pe accelerație. Tehnica permite și controlarea transferului de masă, stabilizarea mașinii în viraj și reducerea subvirării.
În raliuri, piloții pot păstra motorul în sarcină și pot menține presiunea turbinei, în timp ce frâna este folosită pentru a modifica traiectoria vehiculului.
Mașinile de Formula 1, monoposturile și numeroase automobile de competiție au transmisii secvențiale comandate prin padele, astfel că piciorul stâng nu mai trebuie să acționeze un ambreiaj în timpul mersului.
Piloții se antrenează însă ani întregi pentru a doza frâna cu precizie și pentru a coordona perfect cele două picioare.
În trafic, un șofer fără această experiență poate apăsa simultan accelerația și frâna sau poate confunda reacțiile într-o situație de panică.
De aceea, tehnica folosită pe circuit nu are ce căuta pe stradă. Deci, nu, nu am învățat greșit că frâna se acționează cu piciorul drept. S-a demonstrat că pentru majoritatea conducătorilor auto aceasta este cea mai sigură și eficientă modalitate de a opri în siguranță o mașină. Iar frânarea cu stângul nu e greșită, ci deosebit de periculoasă.