Creșterea costurilor din taximetrie îi obligă pe șoferi să petreacă tot mai mult timp la volan pentru ca activitatea să rămână profitabilă. În condițiile actuale, un program de 10-12 ore pe zi poate fi necesar pentru obținerea unei marje de profit, în timp ce la 6-8 ore de muncă veniturile ajung aproape de pragul de rentabilitate.
Estimarea a fost oferită în exclusivitate pentru ProMotor de Dan Boabeș, CEO Taxi Holding SRL, compania care operează Meridian Taxi și Cristaxi. Acesta spune că presiunea financiară nu vine dintr-o singură direcție, mai multe categorii importante de cheltuieli fiind în creștere.
Programul unui taximetrist diferă în funcție de numărul curselor, perioadele în care lucrează și costurile asociate mașinii. În actualul context, însă, diferența dintre un program obișnuit de opt ore și unul extins poate deveni importantă pentru rezultatul financiar de la finalul lunii.
„Pentru a rămâne profitabil, un șofer este nevoit să lucreze 10-12 ore pe zi; la un program de 6-8 ore, marja netă se apropie de pragul de rentabilitate”, explică reprezentantul companiei.
Situația este pusă pe seama diminuării marjelor din taximetrie. Costurile suportate de șoferi au crescut, în timp ce veniturile nu au evoluat în același ritm.
Cheltuielile unei mașini utilizate pentru taxi nu se limitează la alimentare. Utilizarea intensivă în mediul urban înseamnă revizii, consumabile, reparații și alte intervenții periodice, la care se adaugă costurile obligatorii asociate exploatării unui autoturism.
„Marjele s-au redus considerabil. Tariful actual reflectă o structură de costuri depășită, în contextul în care, pe lângă carburant, s-au scumpit polițele RCA, piesele de schimb și manopera de service”, se arată în răspunsul transmis ProMotor.
Compania susține că activitatea nu se află în acest moment într-un blocaj operațional. Presiunea asupra șoferilor este însă suficient de mare pentru ca problema profitabilității să devină una dintre temele importante pentru sector.
O altă problemă este modul în care scumpirile sunt împărțite între operator, șofer și pasager. În acest moment, cea mai mare parte a diferențelor este absorbită de conducătorul auto, deoarece tariful achitat de client nu a crescut proporțional cu cheltuielile.
„În prezent, aproape exclusiv șoferul”, este răspunsul primit la întrebarea referitoare la cine suportă costurile suplimentare.
Pentru a reduce o parte din presiune, compania afirmă că a diminuat cu aproximativ 25% costurile serviciilor de dispecerizare percepute partenerilor. Chiar și în aceste condiții, șoferii sunt nevoiți să găsească alte metode pentru a compensa diferențele.
„Pe termen scurt, șoferii compensează prin prelungirea timpului de lucru și selectarea mai strictă a curselor extraurbane”, mai precizează reprezentantul operatorului.
Această situație explică de ce numărul de ore petrecute la volan devine o componentă importantă a profitabilității. Pentru un șofer care lucrează numai 6-8 ore zilnic, estimările companiei indică o apropiere de pragul de rentabilitate, în timp ce extinderea programului către 10-12 ore permite menținerea unei marje.