Înaintea timpurilor? Vehiculele „futuriste” din România comunistă a anului 1974, prezentate într-un documentar BBC: mopedul electric Elmo, tractor pe șenile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ciuda revoluției comuniste din 1947, Republica Populară Română păstra în 1974 o cultură latină distinctă, care a contribuit la transformarea regimului său stalinist intransigent într-un sistem mai liberal, orientat spre Occident, nota prezentatorul unui documentar britanic realizat acum 54 de ani. Tonul acestuia este laudativ, deoarece România era privită ca un stat comunist care se îndepărtează de Moscova și face pași spre o apropiere mai mare de Occident. Cu o populație de 20 de milioane de locuitori, națiunea găsește un echilibru între modernizarea rapidă și respectul profund pentru patrimoniul său istoric, transmitea BBC în documentarul „1974: Lumea de mâine în România”, publicat recent pe YouTube.

Prezentatorul anunța în producție că la un institut guvernamental de cercetare în domeniul electricității din București, inginerii au dezvoltat un motor electric compact cu rotor plat pentru a alimenta un moped electric produs local, o inovație semnificativă pentru o țară „deja autosuficientă din punct de vedere petrolier”.

Mopedul Elmo a fost un simbol al mobilității urbane în România comunistă. Compact și minimalist, vehiculul a fost apreciat pentru accesibilitate și a fost numit chiar „prima bicicletă electrică din lume”. Prima sa versiune putea atinge o viteză de 25 de kilometri pe oră și oferea o putere similară cu cea a unui scuter pe benzină de 50 de centimetri cubi. Autonomia maximă oferită de baterie era de până la 40 de kilometri.

Este menționat un alt vehicul produs în România, o variantă de tractor Universal 445, cu șenile, numită SV-445 și folosită în viticultură.

În același timp, țara utiliza, potrivit documentarului, metode științifice avansate pentru a-și conserva artefactele culturale. Dr. Moraru, un expert român, a perfecționat o tehnică delicată de extragere a frescelor istorice din bisericile aflate în stare de degradare. Procesul implica aplicarea unui adeziv special solubil în apă și a unor straturi de in pentru a desprinde în siguranță marginea cristalină a operei de artă, care are o grosime de doar 200 de miimi de milimetru.

Expansiunea industrială a României s-a extins în acea perioadă și la sectorul aerospațial, care producea sub licență avioane britanice de tip Norman Islander, avionul de antrenament elementar IAR 823 și un planor de 15 metri, realizat integral din aluminiu și destinat piețelor occidentale.

Modernizarea agriculturii a fost și ea avută în vedere. La Sadova-Corabia, de-a lungul Dunării, un consorțiu britanic a colaborat cu guvernul român pentru a construi o rețea de irigații complet automatizată. Sistemul, în valoare de 22,5 milioane de lire sterline la momentul respectiv, cuprindea 141 de stații de pompare automatizate și canale căptușite cu PVC, concepute pentru a tripla randamentul recoltelor locale.

În plus, industria vinicolă a țării producea peste 600 de milioane de sticle anual, potrivit documentarului, susținută de utilaje agricole automatizate, precum o sapă automată specializată, dezvoltată local.

Această mecanizare era văzută ca fiind vitală, întrucât România intenționa să transfere 3,5 milioane de lucrători agricoli în roluri industriale, potrivit documentarului. Deși tensiunile geopolitice cu Uniunea Sovietică au limitat dezvoltarea economică, investițiile masive ale statului în tehnologie rămâneau o prioritate față de bunurile de consum, mai nota prezentatorul.