Programul de guvernare prevede construirea a 1.000 de kilometri de autostrăzi

Autor: George Cristea acum 2 ani Știri auto

Programul de guvernare depus de guvernul Cîțu la Parlament prevede construirea a 1.000 de kilometri de autostrăzi și peste 370 de kilometri de variante ocolitoare în următorii patru ani.

Intră în Galeria FOTO

Ministrul transporturilor Lucian Bode promitea, în luna octombrie, construirea până în 2024 a 1.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri rapid, „dacă PNL rămâne la guvernare”. Dorința fostului ministru s-a îndeplinit, chiar dacă acesta a primit în noul guvern portofoliul Internelor. Noul ministru al Transporturilor este Cătălin Drulă de la USR, dar planurile inițiale au rămas pe hârtie. Mai mult, au fost suplimentate cu 370 km de variante ocolitoare.

Banii pentru programul de autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare vor veni în principal din fonduri europene nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență, potrivit proiectului.

Ce fonduri sunt alocate prin programul de guvernare construcției de autostrăzi

Programul de guvernare cuprinde atât continuarea proiectelor existente, cât și demararea lucrărilor la obiective noi de infrastructură.

Proiecte care vor fi continuate

  • A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) – 4,2 miliarde de Lei, fără TVA; pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov
  • A1, Autostrada Sibiu–Pitești: Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7 miliarde de Lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de Lei, fără TVA, pentru secțiunile 1 și 5; Pregătirea proiectului- legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5 Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.
  • A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) – aproximativ 5 miliarde de Lei, fără TVA;
  • A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2 – 550 de milioane de Lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA);
  • DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) – 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
  • Drum expres Brăila–Galați (12 km) – 530 de milioane de Lei, fără TVA;
  • Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – 1,9 miliarde de Lei, fără TVA.

Proiecte de infrastructură noi

  • Programul de transporturi prevede și demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei.
  • Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (aprox. 311 km) – 36 miliarde de Lei, cf. M.G.P.T.;
  • Autostrada A7, Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret (421 km) – 8,2 miliarde de Lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale;
  • Autostrada A13, Brașov – Bacău (160 km) – 8,8 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;
  • Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău (125 km) – 7,1 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;
  • Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4) – 1,3 miliarde de Lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor;
  • Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor – proiecte în valoare de 11 miliarde de Lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău – Brăila, Focșani – Brăila, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se vor finaliza Drumurile expres Buzău – Brăila și Focșani – Brăila, în valoarea de 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
  • Drum expres Calafat – Lugoj; Reabilitarea/reparația capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesități urgente de intervenție;
  • Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc

Noi autostrăzi în programul de guvernare: Ce se întâmplă cu autostrada Ploiești – Brașov?

Dorința de a avea o autostradă de la București la Brașov nu va fi îndeplinită foarte curând. Programul de guvernare prevede în această legislatură doar proiectarea și licitarea lucrărilor pentru segmentul Ploiești-Brașov. În plus, se are în vedere fluidizarea traficului pe DN1 prin construirea de pasaje, benzi suplimentare și bretele de acces.

Programul mai prevede construirea a aprox. 370 km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de Lei, fără TVA. Este vorba atât de continuarea proiectelor existente, cât și de demararea unor noi.

Proiecte existente:

  • DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, cu intervențiile la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia);
  • VO Bârlad;
  • VO Timișoara Sud;
  • VO Zalău;
  • VO Satu Mare;
  • VO Târgu Jiu,
  • VO Galați;
  • VO Tecuci,
  • VO Mihăilești,
  • VO Târgu Mureș;

Proiecte noi:

  • Centura Metropolitană Cluj-Napoca,
  • VO Sighișoara;
  • VO Vaslui;
  • VO Giurgiu;
  • VO Sf. Gheorghe;
  • VO Pitești Vest,
  • VO Timișoara Vest;
  • VO Râmnicu Vâlcea;

De asemenea, la Sibiu, Mediaș, Salonta, Arad și unde se va considera oportun programul prevede realizarea de variante ocolitoare în colaborare cu autoritățile locale.

Programul de guvernare mai prevede reorganizarea administrativă a companiei de autostrăzi

Din programul de guvernare depus de guvernul Cîțu mai desprindem ideea de accelerare a investițiilor în drumuri și autostrăzi, prin creșterea bugetului alocat până la 2% din PIB în următorii patru ani. O mutare considerată importantă este transformarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în Compania Națională de Investiții Rutiere.

Importantul organism din subordinea Ministerului Transporturilor a purtat mai multe denumiri de-a lungul timpului, fiecare guvern încercând să-și pună amprenta. De la Administrația Drumurilor Naționale, la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și apoi la forma actuală, denumirea companiei naționale de drumuri s-a schimbat frecvent.

Asta nu a însemnat, din păcate, o eficientizare a activității, ci doar o dificultate mai mare în administrarea site-ului și a paginii de Facebook a instituției. Ambele poartă și în prezent marca guvernării Dragnea, păstrând adresa URL a vechii instituții.




Comentarii
Inchide