Un produs chimic de curățare vechi de un secol, asociat cu o creștere de 500% a riscului de a dezvolta boala Parkinson. E folosit intens în sectorul auto

Un solvent industrial obișnuit, asociat cu boala Parkinson, cancerul și malformațiile congenitale, a contaminat aerul, apa și solul pe întreg teritoriul Statelor Unite, dar și în multe alte zone ale lumii, determinând autoritățile de reglementare să ia măsuri — deși punerea în aplicare a acestora se confruntă în continuare cu întârzieri de natură juridică și politică, transmite publicația Science Daily.

Tricloretilena (TCE) este utilizată pe scară largă de peste un secol, fiind folosită în procese care variază de la curățarea țesăturilor până la decofeinizarea cafelei.

Substanța este folosită intens în industria auto, în principal ca degresant și solvent, datorită eficienței ridicate în îndepărtarea grăsimilor, uleiurilor și lubrifianților de pe piese metalice. TCE este adăugat ca solvent în adezivi, lacuri și acoperiri folosite în fabricarea autovehiculelor. De asemenea, apare în agenți de curățare cu aerosoli și produse de îndepărtare a petelor utilizate la întreținerea vehiculelor.

TCE este practic interzis în Uniunea Europeană (UE) din 2016, cu excepții extrem de limitate și controlate strict. De atunci, orice utilizare fără o autorizație specifică acordată de Comisia Europeană (CE) este ilegală. Totuși, solul din UE rămâne contaminat cu tricloretilena în multiple situri. Comisia estimează că aproximativ 2,8 milioane de situri din UE sunt potențial contaminate, iar printre poluanții frecvenți se numără solvenții industriali — categorie în care se încadrează și TCE.

Utilizarea substanței a atins apogeul în Statele Unite în anii 1970. Deși producția a scăzut, amprenta sa asupra mediului nu a urmat același trend. Substanța chimică a contaminat situri importante din întreaga țară și se găsește într-o parte semnificativă a apelor subterane din SUA.

Riscuri pentru sănătate și expunere ascunsă

TCE este un carcinogen cunoscut, asociat cu avorturi spontane, defecte cardiace congenitale și un risc crescut cu 500% de a dezvolta boala Parkinson. Ceea ce îl face deosebit de periculos este ușurința și caracterul invizibil al expunerii.

TCE se infiltrează în sol și în apele subterane, formând pete subterane care pot parcurge distanțe mari.

De asemenea, substanța chimică se evaporă ușor, ridicându-se din solul contaminat în case, școli și birouri printr-un proces numit intruziune de vapori — ceea ce înseamnă că oamenii o pot inhala pur și simplu locuind în clădiri situate deasupra siturilor poluate.

Legături emergente cu boala Parkinson

Într-un articol ipotetic publicat în Journal of Parkinson’s Disease, cercetători de la instituții precum Centrul Medical al Universității din Rochester susțin că TCE ar putea fi un factor neglijat al creșterii rapide la nivel global a bolii Parkinson — o boală a cărei prevalență s-a dublat în ultimii 25 de ani.

Studiile de laborator arată că TCE poate pătrunde în creier și poate afecta mitocondriile, dăunând în special neuronilor producătoare de dopamină, a căror pierdere definește boala Parkinson. De asemenea, substanța chimică pare să activeze căi biologice, cum ar fi activitatea kinazei LRRK2, cunoscută pentru rolul pe care îl joacă în boală, ceea ce indică o suprapunere între factorii de risc de mediu și cei genetici.

Constatările epidemiologice întăresc datele de laborator. La Camp Lejeune, membrii serviciului expuși la apă contaminată se confruntă cu un risc crescut cu aproximativ 70% de a dezvolta boala Parkinson. Un amplu studiu național publicat în octombrie 2025 în revista Neurology, care a examinat peste 1,1 milioane de persoane, a constatat că cei care locuiesc în zone cu cele mai ridicate niveluri de TCE în aer liber se confruntă cu un risc cu 10% mai mare de a dezvolta boala Parkinson.

Expunerea la factori de mediu în locuri neașteptate

Dovezi suplimentare provin dintr-un studiu publicat în Movement Disorders, care a examinat avocați care au lucrat în apropierea unei curățătorii chimice contaminate din Rochester, New York. Locul respectiv, activ între 1950 și 1994, a eliberat TCE și percloretilenă (PCE) în solul și apele subterane din jur, cu o clădire de birouri de 18 etaje situată la doar 300 de picioare distanță.

Dintre cei 79 de avocați studiați, patru — 5,1% — aveau boala Parkinson, comparativ cu o rată estimată de 1,7%. Aproape unul din cinci (19,0%) avea forme de cancer legate de expunerea la TCE, inclusiv cancer de prostată, cancer renal, mielom multiplu și limfom non-Hodgkin, comparativ cu 5,3% în grupul de comparație.

Una dintre cele mai mari provocări în identificarea TCE ca factor de risc este momentul apariției. Boala Parkinson se dezvoltă adesea la zeci de ani după expunere, ceea ce face dificilă urmărirea originii sale.

Măsuri de reglementare și limitele acestora

În decembrie 2024, EPA (United States Environmental Protection Agency) a finalizat o regulă care interzice toate utilizările TCE. Majoritatea utilizărilor comerciale și de consum urmau inițial să fie interzise în termen de un an, cu termene mai lungi pentru utilizările legate de infrastructura critică, întreținerea aeronavelor și apărarea națională. Cu toate acestea, punerea în aplicare a regulamentului a fost blocată aproape imediat.

O suspendare temporară emisă de Curtea de Apel pentru al Treilea Circuit a împiedicat intrarea în vigoare a regulamentului, iar pe 28 ianuarie 2025, EPA a amânat aplicarea acestuia până pe 21 martie 2025. Regulamentul a fost ulterior afectat de înghețarea reglementărilor din partea administrației Trump, iar o rezoluție a Congresului a fost introdusă pentru a-l respinge în temeiul Legii privind revizuirea parlamentară, deși nu s-a votat încă.

Cercetătorii solicită o curățare mai rapidă a siturilor contaminate, o implementare mai largă a sistemelor de atenuare a vaporilor, o monitorizare extinsă a TCE în apele subterane, apa potabilă, sol și aer, precum și o comunicare mai clară a acestor riscuri către comunitățile afectate.