HARTA autostrăzilor din România. În ce stadiu sunt lucrările care trebuiau să fie gata în 2016

După ce în 2015 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a reuşit „performanţa” să termine mai puţini kilometri de autostradă decât începuse, pentru că lotul 3 din Orăştie-Sibiu a fost închis, planurile pentru 2016 arătau că în acest an ar fi trebuit inauguraţi 95 de kilometri

HARTA autostrăzilor din România. În ce stadiu sunt lucrările care trebuiau să fie gata în 2016 HARTA autostrăzilor din România. În ce stadiu sunt lucrările care trebuiau să fie gata în 2016

 


După ce în 2015 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a reuşit „performanţa” să termine mai puţini kilometri de autostradă decât începuse, pentru că lotul 3 din Orăştie-Sibiu a fost închis, planurile pentru 2016 arătau că în acest an ar fi trebuit inauguraţi 95 de kilometri. Cu un buget anual al Companiei Naţionale de Drumuri de aproape un milliard de euro, care ar ajunge pentru construirea a 200 de kilometri de autostradă sau pentru reabilitarea a 1.800 de kilometri de drum naţional, şi cu tronsoane ale căror termene de finalizare sunt depăşite cu mai mult de trei ani, România rămâne ţara europeană cu cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor, doar 2,4 centimetri.

Până la urmă, şi cei 95 de kilometri care trebuiau daţi în folosinţă în 2016 s-au făcut 75, adică exact numărul despre care vorbea fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, în luna februarie. Cu toate acestea, în urma remanierii, Costescu a anunţat că ministerul pe care l-a condus a reuşit în ultimele luni lansarea şi relansarea mai multor proiecte, deblocarea a mai mult de 46 de kilometri de autostradă şi a estimat că unele tronsoane urmează să fie finalizate chiar în acest an.

Pentru anul 2016, CNADNR are un buget total de 4,23 miliarde de lei, dintre care 1,73 miliarde lei sunt destinaţi construcţiei de autostrăzi, 948,8 milioane lei sunt alocaţi reabilitării drumurilor naţionale, iar 740,5 milioane lei sunt pentru variantele de ocolire.

Cei 95 de kilometri de autostradă pe care CNADNR promitea să-i inaugureze în 2016 au ajuns, însă, 75, cei despre care fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, spunea, la începutul anului, că vor fi daţi în folosinţă până la finalul acestui an.

Cu 20 de kilometri mai puţin faţă de estimările de la începutul lui 2016 şi cu un mandat încheiat la Transporturi, Costescu a publicat pe pagina sa de pe o reţea de socializare un bilanţ al celor opt luni petrecute la cârma ministerului, arătând, prin nişte date mai „tehnocrate” care este stadiul autostrăzilor din România, ce proiecte au fost reluate şi ce investiţii au fost demarate în mandatul pe care tocmai l-a terminat.

Pentru Autostrada Sebeş-Turda au fost realizate exproprieri şi a fost emisă autorizaţia de construcţie, iar lucrările pe lotul 3 al drumului, cu o lungime de 12,5 kilometri, au fost reluate zilele trecute, după ce în octombrie 2015 au fost sistate din cauza lipsei autorizaţiei de construcţie.

Pe lotul 3 urmează să fie construite, între altele, două poduri peste râul Mureş, două pasaje peste calea ferată, noduri rutiere, poduri şi podeţe.

CNADNR arată că „lotul 3 aferent autostrăzii Sebeş - Turda tranzitează judeţul Alba, 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, km 41+250 – km 53+700, cu două noduri rutiere, inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200".

În acelaşi timp, pe 28 iunie, după semnarea unui ordin de ministru, a fost emisă autorizaţia de construcţie şi pentru lotul 1 din acelaşi tronson, în vreme ce lotul 4 a primit şi el autorizaţie de construcţie pe 5 iulie.

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa judeţele Cluj şi Alba, fiind împărţită în patru loturi. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul patru are 16,3 km şi se întinde de la Decea până la Turda.

Chiar dacă nu au trecut mai mult de doi ani de când şoferii circulă pe lotul 1 din Autostrada Lugoj – Deva, problemele au început deja să apară, din cauza fisurilor şi a asfaltului lăsat. În ciuda reparaţiilor, fostul ministru Costescu spune că în ultimele luni s-au făcut eforturi pentru revizuirea Acordului de Mediu, că a fost finalizată expertiza tehnicî pentru locul 2, dar şi că pe lotul 3 ritmul de execuţie s-a îmbunătăţit. Din cele 4 secţiuni din lotul 4, două sunt în execuţie şi două sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor, cu termen până în luna iulie, arată Costescu în bilanţul postat online. 

După ce în luna aprilie şeful de la Autostrăzi, Cătălin Homor, declara că pentru secţiunile de capăt ale Autostrăzii Sibiu-Piteşti se va începe cât mai curând posibil studiul geotehnic, fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a confirmat, la final de mandat, că investigaţiile geotehnice au început în luna mai şi că numărul utilajelor care desfăşoară forajele necesare au crescut în luna imediat următoare. În acelaşi timp au fost întocmite şi graficele de execuţie pentru realizarea studiului de fezabilitate, al cărui termen de finalizare este sfârşitul anului 2016.

După terminarea tuturor formalităţilor, autorităţile urmează să organizeze licitaţii pentru proiectarea autostrăzii pe toate sectoarele, termenul pentru finalizarea întregului tronson Sibiu-Piteşti fiind anul 2021.

„Este un exemplu  clar de contract care odată anulat ar fi indus întârzieri cu noua licitaţie de până la 24 luni. CNADNR, prin monitorizarea strictă a acestui proiect iniţial eşuat, a reuşit salvarea sa, asumându-şi eventuale întârzieri maxime de 2-3 luni. Termenele au fost devansate cu circa 20 de luni”, a arătat Dan Costescu.

În februarie, Dan Costescu, pe atunci încă ministru al Transporturilor, anunţa că circulaţia pe Autostrada Orăştie-Sibiu va fi reluată în august-septembrie, după refacerea tronsonului care a fost demolat din cauza fisurilor. După remaniere, în bilanţul realizat pentru mandatul său, Costescu a ţinut să precizeze că reconstrucţia celor 200 de metri care aveau nevoie de reabilitare a început în luna aprilie, iar termenul pentru reluarea circulaţiei rămâne septembrie 2016.

Cele mai alerte lucrări se desfăşoară, însă, la tronsonul Gilău-Nădăşelu, care face parte din Autostrada Transilvania. În ultimele luni, pentru această porţiune au fost scoase din fondul forestier 7,45 ha de pădure, în aşa fel încât lucrările să poată fi continuate. În luna februarie a început şi proiectarea tronsonului Bucureşti – Ploieşti (3 kilometri), component a Autostrăzii Bucureşti-Braşov, iar pe 4 mai a fost emis Ordinul de începere a lucrărilor pentru tronsonul Ogra – Câmpia Turzii.

Contracte de proiectare şi execuţie au fost semnate şi pentru realizarea autostrăzii Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea, Secţiunea 2A: Ogra-Câmpia Turzii, Lotul 2, Iernut-Cheţani, pentru Sectorul 3A din acelaşi drum - Cluj Vest (Gilău) – Mihăieşti, dar şi pentru Sectorul 1C Târgu Mureş - Ogra Lotul 2: Ungheni – Ogra.

Până la sfârşitul anului 2016 se estimează că vor fi finalizate licitaţii pentru construcţia porţiunii din Autostrada Transilvania, între Nădăşelu-Mihăieşti-Suplacu de Barcău, dar şi pentru începerea amenajării Autostrăzii Braşov-Comarnic, Loturile 1 şi 5.

2,4 centrimetri de autostradă pe cap de locuitor

România deţine în continuare cea mai mică reţea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puţin decât bulgarii şi de opt ori mai puţin decât germanii, demonstrează calculele gândul realizate pe baza ultimelor informaţii Eurostat.

Cu o companie pentru drumuri şi autostrăzi cu un buget anual de aproape 1 miliard de euro, de ce nu avem totuşi şosele în România? Contracte cu dedicaţie, supraevaluări de costuri, plăţi pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 26 de ani de la Revoluţie, nu avem nici măcar 700 de kilometri de autostradă.

Evoluţia anuală a numărului de kilometri de autostradă inauguraţi în România:

1972: 98  km
1987: 18 km
2004: 97 km
2007: 50 km
2009: 42 km
2010: 10 km
2011: 50 km
2012: 164 km
2013: 116 km
2014: 22 km
2015: 12 km, închişi 22