Istorie Lamborghini: 50 de ani de istorie neconvenţională

Autor: Adrian Mihălţianu 11 iul. 2013 Dosar & Analize

Viaţa personală

Ferruccio Elio Arturo Lamborghini s-a născut la data de 28 aprilie 1916, în comuna Romano di Cento, din regiunea italiană Emilia-Romagna. De mic a fost interesat de mecanică mai mult decât de lucrul la fermă, aşa încât a urmat cursurile institutului tehnic din Bologna.

În 1940, în al Doilea Război Mondial, a devenit mecanic-şef la garnizoana din Grecia a Forţelor Aeriene Italiene, însă a fost făcut prizonier de către armata britanică, reîntorcându-se pe meleagurile natale de-abia în 1945. A fost căsătorit de trei ori (prima soţie l-a lăsat văduv în 1947) şi a avut doi copii, Antonio şi Patrizia.

S-a retras din afaceri în 1974, pe proprietatea La Fiorita, unde s-a dedicat viticulturii (cel mai cunoscut vin al său era ”Sangue Di Miura”. A fost onorat cu titlul ”Commendatore” şi înnobilat cu titulatura ”Cavaliere Del Lavoro” (Cavalerul Muncii). A trecut în nefiinţă la 20 februarie 1993, la 76 de ani, în urma unui atac de cord.

Antreprenoriat

După război, Ferruccio Lamborghini şi-a deschis un atelier mecanic, de asamblare a utilajelor agricole din componente ale maşinilor de război.

În 1949 a pus bazele companiei Lamborghini Tractori SpA, care a prosperat foarte rapid: peste 400 de modele construite lunar. În 1960 a format o nouă companie, Lamborghini Calori, pentru utilaje de încălzire şi de climatizare.

Tentativa de a realiza o fabrică de elicoptere nu a primit aprobarea guvernului, dar în 1963 a creat una dintre cele mai importante firme din domeniul auto: Lamborghini Automobili.

În 1969, antreprenorul italian a mai investit într-o nouă firmă, Lamborghini Oleodinamica SpA, pentru echipamente hidraulice, dar în 1974 s-a retras din viaţa de businessman.

Pasiunea pentru maşini

În 1948 şi-a preparat singur un Fiat Topolino, pe care l-a folosit în celebra cursă Mille Miglia – care s-a terminat pentru Ferruccio Lamborghini după 600 de mile în… peretele unui bar. După acest accident, nu a mai fost tentat de cursele auto (filosofie care s-a reflectat şi în cazul maşinilor Lamborghini cât timp a fost la conducerea companiei auto).

A deţinut multe maşini personale de-a lungul timpului, în special Fiat, Alfa Romeo şi Lancia, iar la începutul anilor ’50 colecţia din garajul său era formată dintr-un Mercedes-Benz 300SL, un Jaguar E-Type şi două modele Maserati 3500 GT. În 1958, Ferruccio Lamborghini şi-a comandat un Ferrari 250 GTO, după care au urmat un 250 SWB Berlinetta Scaglietti şi un 250 GT 2+2.

În urma numeroaselor probleme tehnice, a descoperit că modelul Ferrari utiliza multe componente de serie mare (de exemplu, ambreiajul era acelaşi pe care Ferruccio îl folosea la tractoarele sale!), aşa încât a apărut ideea de a intra în domeniul maşinilor sport.

Decizia finală a fost luată în urma refuzului lui Enzo Ferrari de a-l primi în audienţă, orgoliul contribuind din plin la crearea ”Lamborghini Automobili”.

Vezi istoria maşinilor Lamborghini PE PAGINILE URMĂTOARE

Pagini: 1 2 3 4 5 6

Urmărește Promotor.ro pe Google News



Comentarii
Inchide