UE vrea să le ”TAIE” permisul şoferilor care au aceste probleme probleme de sănătate

Autor: Adrian Mihălţianu 23 iul. 2014 Dosar & Analize

Ce este sindromul de apnee în somn (SAS)? Răspunsul medical sună astfel: apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei, persoanele care suferă de acest sindrom oprindu-se în mod repetat din respirat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar peste.

Aceste întreruperi produc o scădere a cantităţii de oxigen din sânge, fapt ce poate provoca grave complicaţii sau chiar moartea. E suficient să spunem că tratamentul uzual al acestui sindrom este CPAP (Continuous Positive Airway Pressure): pe nas e aplicată o mască prin care se pompează aer cu presiune pozitivă, pentru a depărta pereţii obturatori din gât, astfel încât respiraţia să devină normală.

Nici nu vă-nchipuiţi câte probleme medicale îţi pot spulbera visul de a deveni şofer/şoferiţă!

Poate nu ştiaţi, dar la nivel european există o listă cu afecţiunile care influenţează în mod direct capacitatea de a conduce o maşină, persoanele diagnosticate cu aceste afecţiuni neprimind, în general, dreptul de a conduce. Cele mai importante, în ordinea riscului, sunt alcoolismul, afecţiunile neurologice şi dependenţa de droguri şi medicamente.

Iar aici intervin nişte date interesante: dacă alcoolismul e cotat cu un coeficient de 2,00 al gradului de risc de producere a accidentelor, sindromul de apnee în somn are o valoare de 3,71. Aşa încât specialiştii UE au ajuns la o concluzie incredibilă la prima vedere: circa 20% din accidentele produse pe şoselele şi autostrăzile europene sunt cauzate de sindromul de apnee în somn!

Aşa, de curiozitate: la noi autorităţile iau în considerare sindromul de apnee în somn ca şi cauză a accidentelor rutiere?

Până aici poate v-aţi dat seama că sindromul de apnee în somn este principalul responsabil pentru apariţia somnolenţei la volan, care, de cele mai multe ori, cauzează accidente. Iar mai jos iată şi o listă a simptomelor care pot fi un semnal al prezenţei acestui sindrom (întâlnit îndeosebi la bărbaţi):

  • sforăit puternic
  • oboseală şi senzaţie crescută de somnolenţă în timpul zilei
  • presiune arterială crescută
  • index masă corporală de peste 35 (asociat cu obezitatea)
  • vârstă peste 50 de ani
  • circumferinţa gâtului mai mare de 42 cm
  • căscaturi şi clipiri din pleoape foarte dese
  • perioadă de somn mai mică de 6 ore
  • coşmaruri dese în timpul somnului
  • vizitarea frecventă a toaletei (poliurie)
  • treziri frecvente din somn şi stare de insomnie
  • transpiraţie abundentă în timpul somnului
  • probleme cognitive (afectarea memoriei pe termen scurt şi a atenţiei)
  • stare depresivă şi iritabilă, în special la trezire
  • probleme sexuale
  • migrene de dimineaţă

Prin urmare, UE pregăteşte o nouă metodologie de verificare a şoferilor, bazându-se pe rezultatele recentelor studii în materie de sindrom al apneei în somn. Astfel, şoferii cu un grad uşor de SAS vor putea primi dreptul de a conduce doar dacă se vor supune unui tratament adecvat (cel puţin 4 ore pe zi în 70% din an).

Mi-e teamă să mă gândesc: oare câţi dintre şoferii profesionişti de la noi suferă de sindromul de apnee în somn? Şi câţi ar trebui să-şi piardă locul de muncă din cauza asta?

Însă şoferilor diagnosticaţi cu un grad sever de SAS li se va retrage permisul, pe care îl vor putea primi înapoi doar în urma unui tratament şi al unui examen medical serios. Aşa încât, mai ales în ce-i priveşte pe şoferii profesionişti, suntem curioşi cum vor pune la punct ministerele Sănătăţii şi Transporturilor o metodologie infailibilă…

Într-un final, specialiştii UE consideră că principala modificare pe care o vor resimţi cei care suferă de acest sindrom se va resimţi la valabilitatea permisului: este de aşteptat ca perioada de valabilitate să scadă la maximum 2-3 ani, o reînnoire a acestuia urmând a fi posibilă doar în urma unor examene medicale mult mai serioase decât cele de acum.

Decât şofer-bombă-cu-efect-întârziat, mai bine maşină-care-se-conduce-singură. Sau nu?…

Nu în ultimul rând, mai apare o întrebare: oare astfel de studii, indiferent dacă sunt sau nu concludente, nu au cumva şi rolul de a împinge opinia publică spre a accepta cât mai repede maşininile autonome? Dat fiind faptul că producătorii mizează tocmai pe riscul mult mai mic de producere a accidentelor faţă de factorul uman.

Aşteptăm opiniile voastre despre influenţele sindromului de apnee în somn, iar, între timp, aici puteţi citi toate detaliile studiului UE.

Urmărește Promotor.ro pe Google News
Citește și...



Comentarii
Inchide