Cui îi aparținea, de fapt, prima mașină care a circulat în București?

Prima mașină care a ajuns în București a fost o ciudățenie pentru cei care erau obișnuiți să vadă doar trăsuri trase de cai și – ceva nou la acea vreme – tramvaie electrice, pe ruta Obor-Cotroceni. Cui îi aparținea, de fapt, acel automobil?

GALERIE FOTO

Prima mașină a ajuns în România în toamna anului 1889, la doar trei de când Carl Benz construise primul automobil la Mannheim, în Germania.

Vehiculul care circula prin București era un Peugeot, adus în Capitală de baronul de Barbu Bellu. Avea 64 de ani când era văzut circulând pe Calea Victoriei la bordul vehiculului care se propulsa singur. O arătare bizară pentru cei care cunoșteau ca unic mod de deplasare în oraș trăsura trasă de cai sau tramvaiele, mai întâi tot trase de cai, iar mai târziu, cu propulsie electrică, pe linia Obor-Cotroceni.

Barbu Bellu s-a temut de reacția celor care urmau să vadă mașina pe străzile Capitalei:  “Domnilor, aș vrea să vă cer o povățuială într-o istorioară ce nu-mi dă pace de niscaiva vreme”, spunea el, în cadrul unei întâlniri la Capșa. „La Paris, domnii Armand Peugeot și Leon Serpollet au creat un fel de trăsură cu motor, automobil, îi spun ei. Doresc să aduc această invenție aici, la București, dar nu știu ce ar spune oamenii. Să nu crează că voiu a epata, într-o urbe în care mulți sunt nevoiași.”

Primarul de atunci, vizionarul Pache Protopopescu, i-a răspuns: “Dragă domnule, invențiunea asta e un pas firesc în evoluție. Va putea înlocui caii, vom ajunge mai repede la treburile noastre. Ad-o aici!”

Zis și făcut. Automobilul era un Peugeot cu patru locuri și motor care dezvolta patru cai putere. Viteza sa maximă era de 30 km/h, iar transmisia se făcea pe lanț, într-un sistem asemănător cu cel al bicicletelor. Automobilul avea faruri, iar frâna era un levier lung. Portbagajul era reprezentat dde o geantă, amplasată în față.

Apariția automobilului care se autopropulsa, pe străzile Bucureștiului, a produs reacții curioase, așa cum se aștepta baronul Bellu. Doar câteva mașini ajunseseră pe șoselele din Europa până la acea vreme. Peugeot-ul său era “prima trăsură fără cai din România”.

Cine a fost Barbu Bellu?

Barbu Bellu a fost senator, procuror la Curtea de Argeș și ministru al Cultelor în perioada februarie-iunie 1862, funcție din care a demisionat după ce vărul său, Barbu Catargiu, a fost asasinat. A devenit apoi, pentru o perioadă foarte scurtă (iunie-august 1863), ministru al Dreptății.

Este cunoscut și pentru faptul că cel mai mare cimitir din capitală îi poartă numele. Acesta fusese extins pe un teren de 28 de hectare donat de baron, o fostă grădină de portocali.

Barbu Bellu s-a retras din viața publică odată cu abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Barbu Bellu s-a stins din viață în 1900. “A murit Barbu Bellu, cel cu ‘automobelu’”, anunțau ziarele vremii.