Descoperire arheologică în Transilvania: Două „autostrăzi” romane, vechi de 2.000 de ani, se intersectau lângă Cluj

Lucrările la Autostrada Transilvania au scos la lumină urmele unei intersecții majore din epoca romană. Două drumuri imperiale, realizate de romani în urmă cu aproximativ 2.000 de ani, considerate „autostrăzile” acelor vremuri, se intersectau în apropiere de Cluj-Napoca, scrie G4media.

În urmă cu aproape două milenii, prin apropiere de zona unde astăzi este municipiul Cluj, treceau două artere imperiale majore. Una lega Porolissum de Napoca (cum se numea înainte Clujul), cealaltă conecta localitatea Sutor de Bologa.

Ambele drumuri erau construite din piatră și reprezentau infrastructura strategică a Imperiului Roman în Dacia.

După 2.000 de ani de la alegerea traseului de către romani, autoritățile din România au urmat, fără să știe, același drum. Actualul nod rutier al Autostrăzii Transilvania este amplasat aproape exact peste această intersecție antică.

Două „autostrăzi” romane, vechi de 2.000 de ani, se intersectau lângă Cluj

Arheologii au identificat fundațiile drumurilor pavate, precum și urmele unei așezări civile extinse, cunoscută sub numele de vicus.

În zonă au fost descoperite zeci de fântâni și mai multe ateliere meșteșugărești, semn că localitatea avea un rol economic important.

Descoperirea confirmă faptul că romanii au ales strategic această poziție pentru controlul și administrarea provinciei. Rețeaua de drumuri facilita deplasarea trupelor, transportul mărfurilor și comunicarea rapidă între centrele urbane.

„Argumentul istoricilor că geografia decide întotdeauna este valabil şi aici. La fel ca acum 2.000 de ani, acolo exista un nod rutier important. Avem două drumuri, „autostrăzile” vremii, două artere imperiale: una care venea de la Porolissum spre Napoca şi o alta care făcea legătura între Sutor şi Bologa”, a explicat arheologul Daniel Culic din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Sălaj, conform sursei citate.

„Spa”-uri antice cu încălzire prin pardoseală

Cea mai spectaculoasă descoperire o reprezintă însă complexul de băi publice civile. Până acum se știa de existența unor băi militare în zonă. Noile vestigii aparțin însă populației civile.

Complexul includea băi reci, băi calde și băi de aburi. Romanii foloseau sistemul hypocaustum, o tehnologie avansată pentru acea perioadă, care permitea încălzirea prin pardoseală.

Aerul cald circula pe sub podele și prin pereți, asigurând temperaturi constante în încăperi. Accesul la aceste băi era deschis publicului contra unei sume modeste, ceea ce arată nivelul ridicat de organizare urbană.

În apropierea râului Almaș au fost descoperite și cuptoare de ceramică. Arheologii au găsit vase abandonate în timpul arderii, cel mai probabil din cauza unei revărsări bruște a apei care i-a surprins pe meșteșugari.

Din cauza importanței sitului, Ministerul Culturii a solicitat clasarea de urgență a drumurilor imperiale și a thermelor. Vestigiile au fost conservate la fața locului, prin acoperire controlată, iar pentru restul traseului au fost eliberate certificatele de descărcare arheologică.

Reprezentanții Direcției pentru Cultură propun valorificarea turistică a zonei. Ideea este amenajarea unui punct muzeal în apropierea viitoarei intersecții a autostrăzii, după modele similare din Ungaria sau Elveția.

Astfel, Autostrada Transilvania ar putea deveni nu doar un proiect major de infrastructură, ci și o poartă către istoria antică a regiunii.