Prețul petrolului și-a continuat creșterea marți, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al temerilor privind siguranța transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru aprovizionarea globală cu țiței. Evoluția pieței ridică semne de întrebare inclusiv pentru șoferii din România, care ar putea vedea în perioada următoare noi scumpiri la carburanți.
Potrivit Mediafax, investitorii urmăresc cu atenție situația din Golful Persic, după schimbul de declarații dintre Statele Unite și Iran privind controlul asupra Strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care tranzitează o parte importantă din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale.
Cotația petrolului Brent, utilizată ca referință pentru piața europeană, a depășit marți nivelul de 84 de dolari pe baril, după ce în sesiunea precedentă înregistrase un avans de aproape 10%.
În același timp, petrolul american WTI a urcat la aproximativ 79,2 dolari pe baril. Chiar dacă valorile actuale sunt încă departe de vârfurile de aproape 120 de dolari pe baril înregistrate în perioadele de criză din anii anteriori, investitorii consideră că riscul unor perturbări ale livrărilor este din nou în creștere.
Principala îngrijorare este legată de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, coridorul maritim care leagă Golful Persic de Oceanul Indian și prin care trece o parte semnificativă a exporturilor de energie din Orientul Mijlociu.
Pe fondul confruntărilor militare și al riscurilor de securitate, mai multe petroliere au început să evite traversarea regiunii, fapt care alimentează temerile privind reducerea ofertei și creșterea suplimentară a prețurilor la energie.
Tensiunile geopolitice s-au reflectat rapid și pe piețele financiare asiatice. Indicele Nikkei din Japonia a pierdut aproximativ 1%, în timp ce bursa din Coreea de Sud a înregistrat un declin de peste 3%.
Și piețele din China și Australia au închis în teritoriu negativ, investitorii reducându-și expunerea pe active considerate mai riscante, inclusiv pe acțiuni din sectorul tehnologic și al inteligenței artificiale.
Creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului se transmite, de regulă, în prețurile carburanților, deși efectele la pompă apar cu un anumit decalaj și depind și de evoluția cursului valutar sau de nivelul taxelor aplicate în fiecare stat.
În cazul în care tensiunile din Orientul Mijlociu vor continua și transporturile prin Strâmtoarea Ormuz vor fi afectate, benzina și motorina ar putea deveni mai scumpe inclusiv în România.
Pe lângă impactul asupra șoferilor, o creștere susținută a prețului petrolului poate alimenta inflația prin majorarea costurilor de transport, energie și producție. În acest scenariu, marile bănci centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, ar putea decide menținerea dobânzilor la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă, cu efecte asupra investițiilor și ritmului de creștere economică.