Sfârșitul petrolului? 53 de țări se reunesc pentru a planifica renunțarea treptată la combustibilii fosili

Peisajul energetic global suferă o transformare radicală ca urmare directă a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Deși Donald Trump a promovat de mult timp politica „foraje, foraje și foraje”, alianța sa cu industria petrolieră este eclipsată de o criză geopolitică ce accelerează, fără să vrea, tranziția mondială către energia regenerabilă.

În urma atacurilor militare în care au fost implicate SUA, Israelul și Iranul, închiderea Strâmtorii Hormuz a declanșat cea mai semnificativă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria înregistrată, transmite revista The Conversation.

Acest șoc al aprovizionării a demontat efectiv argumentul de lungă durată conform căruia combustibilii fosili reprezintă o sursă de energie mai fiabilă decât energiile regenerabile. În schimb, vulnerabilitatea infrastructurii de petrol și gaze a evidențiat siguranța și rentabilitatea energiei eoliene, solare și a stocării în baterii. Cu peste 60 de instalații energetice avariate în urma conflictului, penuria rezultată a forțat guvernele din regiunea Asia-Pacific să implementeze măsuri de urgență drastice, inclusiv raționalizarea combustibilului și reducerea orelor de școală.

Criza servește drept fundal pentru o reuniune diplomatică fără precedent în Columbia, unde reprezentanți din peste 50 de țări se vor întâlni pentru a discuta despre eliminarea definitivă a cărbunelui, petrolului și gazelor. Ministrul columbian al mediului, Irene Velez Torres, a subliniat importanța momentului, afirmând că summitul are loc în cel mai bun moment posibil, întrucât criza actuală concentrează atenția globală asupra pericolelor dependenței de combustibili fosili.

Datele economice sugerează că lumea ar fi putut ajunge la un punct de cotitură social. Spre deosebire de șocurile petroliere din anii 1970, alternativele moderne sunt acum mature din punct de vedere tehnic și competitive din punct de vedere financiar.

Costurile energiei solare și eoliene au scăzut cu peste 90% în ultimele decenii, ceea ce permite țărilor precum Coreea de Sud și statelor membre ale Uniunii Europene să se orienteze agresiv către electrificare.

Schimbarea este vizibilă în special în sectorul auto, unde vânzările record de vehicule electrice indică o schimbare permanentă în comportamentul consumatorilor. Pe măsură ce prețurile combustibililor cresc, tranziția către energia curată nu mai este privită doar ca o necesitate de mediu, ci ca o strategie critică pentru supraviețuirea economică națională și independența energetică.