Declaraţie de război împotriva DIESELULUI - ce planuri are UE împotriva maşinilor diesel

Motorina e mai ieftină decât benzina, motoarele diesel au emisii CO2 mai mici decât motoarele pe benzină, maşinile diesel sunt mai eficiente decât cele alimentate cu benzină... Şi atunci, de ce oficialii Uniunii Europene i-au pus gând rău? Mai multe detalii, în continuare.

Declaraţie de război împotriva DIESELULUI - ce planuri are UE împotriva maşinilor diesel Declaraţie de război împotriva DIESELULUI - ce planuri are UE împotriva maşinilor diesel

Poate nu vă interesează, dar probabil aţi aflat că dieselul a fost pus pe lista neagră de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, specialiştii considerând că emisiile motoarelor diesel cresc riscul de apariţie a cancerului. Da, gazele de eşapament ale maşinilor diesel sunt la fel de periculoase (dacă nu chiar mai periculoase) decât fumatul, de exemplu.

Dar ce noxe emite motorina arsă în motoarele diesel? Pentru început, monoxid de carbon (CO - provoacă senzaţia de ameţeală şi de greaţă, putând duce până la sufocare), hidrocarburi (HC) şi aldehide, care duc la iritarea ochilor şi la afectarea sistemului pulmonar. Însă hidrocarburile se numără şi printre principalele elemente care formează smogul, de exemplu.

”Ce-i aia poluare? Dieselul e THE BEST!”

 

Apoi emisiile de NOx sunt mult peste nivelul celor ale motoarele pe benzină. Oxizii de azot sunt monoxidul de azot (NO) şi dioxidul de azot (NO2), ultimul într-o cantitate mai mică, dar extrem de toxic. La fel ca hidrocarburile, şi NOx-ul contribuie din plin la formarea smogului.

Mai avem dioxid de sulf (SO2), care, prin oxidare, duce la formarea acidului sulfuric - principala cauză pentru ploile acide, dar care afectează din plin şi sistemul respirator. Să nu uităm de hidrocarburile polinucleare aromatice, unele componente din aceşti compuşi chimici fiind considerate cancerigene.

Însă cel mai periculos reziduu al arderii motorinei este reprezentat de particulele fine, care sunt inhalate din cauza dimensiunilor foarte mici (chiar şi de 0,01 microni). S-a dovedit că sunt cangerigene şi că agravează orice boală legată de probleme cu inima sau cu aparatul respirator. Mai nou, cercetătorii au descoperit legături şi cu afecţiuni ale creierului, particulele fiind legate, de exemplu, de apariţia autismului la copii.

”Cancer, infarct, autism la copii?! Nee... nu cred!”

 

Ok, producătorii auto susţin că motoarele moderne beneficiază acum de tehnologii care diminuează foarte mult aceste emisii, deci nu ar trebui să ne facem griji. Dieselul este, conform constructorilor, suficient de curat, mai ales dacă vorbim de motoarele Euro 6. Însă aşa o fi?

De exemplu, Institutul pentru Transporturi Curate (ICCT) a realizat un studiu amplu, cu mai multe maşini diesel de ultimă generaţie. Iar concluzia lor a fost că, în condiţii reale de exploatare, acestea au avut emisii de NOx mai mari, în medie, de 7 ori decât limita impusă de normele Euro 6!

Şi publicaţia britanică The Sunday Times (da, cea în care scrie editoriale şi testează maşini cunoscutul Clarkson, un sceptic al problemelor poluării) a realizat mai multe teste cu maşini diesel moderne. Iar rezultatul a fost de-a dreptul scandalos: unele dintre maşini au avut emisii de NOx mai mari de aproape zece ori decât limita Euro 6.

Din 2000 până acum, normele Euro au impus scăderea emisiilor de NOx cu 85%. Însă, în condiţii reale, acestea au scăzut cu numai 40%, în ciuda noilor tehnologii de depoluare. Cineva nu spune adevărul...

 

De ce vorbim, totuşi, de emisiile de NOx, câtă vreme toţi producătorii se laudă cu emisiile reduse de CO2, iar Uniunea Europeană impune limite drastice acestor emisii, considerate principalele responsabile de efectul de seră?

Răspunsul e simplu: efectele poluării sunt din ce în ce mai clare, iar oamenii de ştiinţă încep să aibă mai multe argumente decât susţinătorii companiilor petroliere. Aşa încât Comisia Europeană a ajuns acum să demareze proceduri de infringement împotriva unor ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie sau Italia. Din cauză că, în ultimii cinci ani, în aceste ţări s-a depăşit sistematic limita impusă de NOx, în special din cauza maşinilor diesel.

Franţa, în special, propune măsuri dintre cele mai drastice, iar UE vrea un nou target pentru emisiile de CO2 - aflaţi aici mai multe informaţii.

Poftim?! Cine vrea să interzică maşinile diesel? Şi să crească preţul la motorină?

 

Dacă încă vă mai întrebaţi de ce este dieselul în ”boxa acuzaţilor”, gândiţi-vă puţin cam cât de mult este utilizată motorina în Europa. Jumătate din parcul auto este format din maşini cu motoare diesel (în Franţa vorbim de un procent de 80% chiar!). Toate vehiculele de transport greu (de la tir-uri şi camioane până la utilaje din construcţii şi tractoare agricole) folosesc motorină.

La care se mai adaugă transportul feroviar şi cel maritim. În al doilea caz, lucrurile sunt extrem de grave: un cargo de categorie mare emite într-un an o cantitate de emisii de oxizi de azot echivalentă cu aceea a 50 de milioane de autoturisme! Şi nu e un studiu subiectiv al ecologiştior, ci estimări ale celor din industria maritimă, care au fost ascunse de ochii publicului...

Câţi dintre cei care conduceţi maşini diesel ştiaţi aceste lucruri? Dar acum, că le-aţi aflat, vă pasă?

 

Da, motoarele diesel au emisii mai scăzute de CO2 decât motoarele pe benzină. Dar rulajul total al vehiculelor diesel îl depăşeşte cu mult pe cel al vehiculelor cu benzină, aşa încât, într-un an, toate vehiculele diesel ajung să emită mult mai mult CO2 decât maşinile pe benzină. Plus extrem de mult SO2, NOx şi particule...

Da, motorina este mai ieftină decât benzina. Dar cât de mari sunt subvenţiile care menţin artificial preţurile la un nivel cât mai jos? Şi cât de mari sunt cheltuielile conexe din domeniul sănătăţii, pentru a contracara efectele poluării produse de noxele dieselului? Şi, în definitiv, care este preţul adevărat pe care o să îl plătim în viitorul apropiat din cauza afectării climei globale?

Voi ce părere aveţi:

ESTE DIESELUL O PROBLEMĂ DE POLUARE REALĂ SAU SUNT ALTE INTERESE LA MIJLOC?

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.