Carnagiu pe șoselele din România, Poliția Română este complet depășită de situație

Autor: Cristian Agatie acum 2 luni Știri

Una intre cele mai negre săptămâni din an a adus un adevărat carnagiu pe șoselele din România. Poliția Română este complet depășită de situație, iar autoritățile nu par să fie interesate să pună capăt nebuniei din trafic.

Intră în galeria FOTO

O serie de accidente de o gravitate ieșită din comun au marcat una dintre cele mai sângeroase săptămâni ale anului pe șoselele din România. În cel mai grav dintre acestea, șapte persoane și-au pierdut viața, iar alte două se zbat între viață și moarte, după ce două mașini s-au ciocnit frontal pe DN2. Supranumit deloc nejustificat „Drumul Morții”, DN2/E85 este șoseaua cu cele mai multe accidente mortale din România. 147 de accidente s-au produs aici în 2020, în care și-au pierdut viața 67 de persoane.

Mitul românilor care sunt cei mai buni șoferi din lume este contrazis serios de realitate. Cifrele arată că suntem, dacă nu cei mai proști șoferi din lume, în mod clar cei mai proști șoferi din Europa. Nicio altă țară de pe Continent nu are un număr atât de mare de morți raportat populație – 85 de decese la un milion de locuitori în 2020. Vorbim de un an marcat de pandemie, în care circulația persoanelor a fost sever limitată, iar sectorul transporturilor a fost printre cele mai afectate – deci cu mai puține mașini pe șosele.

Carnagiu pe șoselele din România: Este infrastructura singurul neajuns?

Desigur că aceasta este o realitate tristă, pe care mulți o vor băgată sub preș. Șoferii vor argumenta că lipsa infrastructurii este cauza principală a accidentelor. Și, parțial, au dreptate. Puținele autostrăzi pe care le avem înregistrează un număr semnificativ mai mic de accidente decât șoselele cu o bandă pe sens. Și totuși, cine a mers măcar o dată pe Autostrada Soarelui spre mare, sau pe A1 spre Pitești, știe că această aparentă siguranță ține doar până la primul accident în lanț.

În România, pe autostrăzi se circulă „la aspirație”, într-o coloană de mașini care se deplasează cu peste 150 km/h pe banda a doua. Din când în când, în această coloană compactă de mașini se inserează brusc și fără prea multă considerație, cei de pe prima bandă, care vor să depășească atunci cu orice preț o altă mașină mai lentă. Sau cei care folosesc prima bandă pentru a tăia fața unui „recalcitrant” de pe a doua bandă, care nu a vrut să se dea la o parte pentru a-i face loc.

Prin urmare, un alt mit, cel al infrastructurii, se clatină serios. Pe autostrăzi se circulă chiar mai periculos decât pe șoselele cu o bandă pe sens. Singura diferență este că accidentele frontale sunt mai puțin probabile, atât timp cât nu te întâlnești cu mașini care circulă, inexplicabil, pe contrasens. În schimb, păstrarea unei distanțe corespunzătoare față de mașina din față este o noțiune inexistentă, atât timp cât legislația nu sancționează așa ceva decât în cazul unui accident.

Legislația impotentă ucide oameni în fiecare zi

Iar dacă am ajuns la acest capitol – legislație – trebuie să arătăm cu un deget acuzator Codul nostru Rutier care a rămas blocat în secolul trecut. Ultima modificare a OUG 195/2002 (privind circulația pe drumurile publice) a fost în 2019, când s-a interzis atingerea telefonului mobil în timp ce mașina se află în deplasare, dar și așa foarte mulți șoferi „stau pe telefon” în timp ce conduc.

Totodată, Guvernul, la fiecare început de an plafonează punctul de amendă (a rămas 145 de lei, nemodificat din 2017). În schimb, „prioritățile” de la Ministerul Afacerilor Interne sunt viteza bicicliștilor şi pietonii care folosesc mobilul când traversează.

Actualul Cod Rutier este printre cele mai relaxate din Europa, cu pedepse blânde și exprimări ambigue, care lasă loc de interpretare. În plus, pune bețe în roate polițiștilor, iar parlamentarii par preocupați să-l facă și mai inapt în sancționarea șoferilor care conduc periculos.

Mai multă relaxare = mai mulți morți

În 2019, partidele votau o lege prin care Poliției Rutiere i se impunea să nu mai utilizeze radare pe mașini neinscripționate sau ascunse, iar aparatele să fie montate vizibil. Președintele a atacat Legea la CCR, iar Curtea a decis că este neconstituțională.

Un alt proiect de lege din Legislatura 2016- 2020 a fost cel prin care șoferii cu permisul suspendat puteau să aleagă perioada de reținere a permisului. Proiectul de lege (PLX 273/2021) a fost reintrodus pe circuitul de avizare de deputatul AUR Dorel Acatrinei în această primăvară. Toate acestea arată că parlamentarii au în vedere măsuri care slăbesc autoritatea statului şi „relaxează” în continuare un Cod Rutier impotent.

Carnagiu pe șoselele din România: Care este soluția?

Legislația, chiar și când este perfectă, nu valorează nici cât un cauciuc tăiat pe flanc dacă nu este pusă în practică consecvent și nepărtinitor. Polițiștii sunt puțini  și nu pot fi pe traseu 24 de ore din 24, din kilometru în kilometru, pentru a-i pedepsi pe șoferii care pun în pericol viața altora. Mașinile de poliție sunt rapid semnalizate pe Waze, prin stații sau pur și simplu prin metoda clasică – flash-uri cu farurile, iar șoferii se potolesc până trec de „punctul critic” în care este amplasat echipajul de poliție.

În schimb, un sistem de camere video și radare fixe ar putea fi ușor implementat la nivel național, chiar dacă necesită inițial o investiție mare. Banii s-ar recupera rapid din amenzile trimise șoferilor periculoși – funcționează perfect în toată lumea civilizată, dar nimeni nu dorește implementarea unui astfel de sistem în România. Numai conștientizarea faptului că orice abatere, oricât de mică, va fi pedepsită exemplar și de fiecare dată îi va face pe șoferi să renunțe la conducerea agresivă. Prevenția nu funcționează, asta e clar, singura opțiune este biciul. Dar cine să-l mânuiască?

Amenzile nu mai impresionează pe nimeni

Chiar și atunci când sunt aplicate, amenzile nu reușesc să impresioneze. Sumele sunt prea mici pentru cei mai mulți, iar colectarea amenzilor este deficitară – doar aproximativ 40% din amenzi sunt  plătite de șoferii contravenienți. Toți acești factori, cumulați, explică numărul uriaș de morți de pe șoselele din România. Nu explică, însă, de ce autorităților nu le pasă câtuși de puțin de ei și nu de ce nu vor să miște un deget pentru a îmbunătăți situația.

În final, un ultim aspect care poate ridica o sprânceană. Ministrul de Interne, cel care dă tonul Poliției Române, este nimeni altul decât Lucian Bode, fost ministru al Transporturilor. Acesta a rămas în memoria colectivă prin accidentul produs după ce și-a pus șoferul să circule pe contrasens, pentru a depăși pe linie continuă și în curbe fără vizibilitate coloana de mașini. Bode s-a spălat pe mâini după acest accident, pasând vina șoferului, și a ajuns acum cel care comandă polițiștilor.



Comentarii
Inchide