Interviu | Călin Popescu-Tăriceanu, președintele de onoare al APIA, despre viitorul mașinilor electrice și criza din industria auto românească: „Consumatorul nu este atât de încântat pe cât este Comisia Europeană”

Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României și actual președinte de onoare al Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA), a transmis într-un interviu pentru ProMotor.ro o serie de semnale de alarmă pentru starea industriei auto a României.

De la creșterea masivă a prețurilor la energia electrică, la scăderea competitivității naționale și tranziția controversată către un viitor în care „propulsia electrică este viitorul”, fostul premier atenționează actualul executiv de faptul că, fără investiții, România riscă să piardă investitori vitali pentru industrie.

Faptul că prețul energiei electrice din țara noastră este aproape triplu față de cel din Spania, dar și creșterea accelerată a salariilor care nu este corelată cu o productivitate mai mare, riscă să frâneze motoarele unei industrii care contribuie anual cu aproximativ 14% la produsul intern brut (PIB) al României. În viziunea fostului lider al Executivului, deciziile privind închiderea centralelor de producție a energiei electrice pe cărbune, fără soluții de înlocuire, au generat această majorare a prețului la energie.

Dincolo de perspectivele economice, dialogul a vizat și transformările tehnologice din sectorul auto și atragerea centrelor de cercetare și dezvoltare în România, un exemplu dat de fostul premier fiind Centru Tehnic Titu al Renault Group.

Redăm în continuare interviul integral cu președintele de onoare al APIA, Călin Popescu-Tăriceanu:

Daniel Simion, jurnalist ProMotor.ro: Din perspectiva experienței dumneavoastră ca fost lider al Guvernului și președinte de onoare al APIA, de ce reforme imediate considerați că are România nevoie în industria auto?

Călin Popescu-Tăriceanu, președinte de onoare APIA: Nu aș spune că trebuie neapărat reforme în industria auto. Industria auto știe să se gestioneze singură, să facă investițiile necesare pentru a-și crește competitivitatea, însă Executivul trebuie să aibă în vedere tot tabloul de bord care nu arată bine. Și anume, creșterea accelerată a salariilor în ultimii cinci ani, creștere de 88%, cu mult peste creșterea nivelului productivității, a făcut ca una din consecințe să fie scăderea competitivității industriei auto în România, pentru că, odată cu creșterea salariului minim, aceasta dă un impuls pe întreaga scară de salarii, care merge în sus și industria auto nu prea sunt plătiți cu salariul minim, sunt plătiți cu salarii mult mai mari.

Al doilea element foarte grav este costul energiei. România are unul din cele mai mari costuri pe megawatt-oră din Uniunea Europeană. În momentul de față, prețurile medii sunt 185 euro pe megawatt oră (MWh, n.r.), pentru că prețul pentru ziua următoare, așa-numitul PZU, a atins acum o săptămână 1.500 lei, adică peste aproape 300 euro pe MWh. Și e suficient să facem comparația cu prețurile din Spania, care are și ea o industrie auto puternică și care poate să devină mult mai competitivă și mai atractivă decât industria românească. Acolo, un MWh costă între 65 și 70 euro, deci de aproximativ trei ori mai puțin decât în România.

Dacă Guvernul nu intervine să găsească soluții pentru a le, aș spune echilibra, de a reface piața energiei competitivă, vreau să menționez aici că nu numai industria automobilului este afectată, sunt toate industriile afectate, iar prețul ăsta ne scoate din piață. Ceea ce era atractiv în piața românească acum 20 de ani, 15 ani, nu mai este.

Să nu ne mirăm că o parte din investitori pleacă în altă parte și alții care ar fi vrut să vină, nu mai vin. Am spus și astăzi în conferință: capitalul este laș, capitalul se duce acolo unde are, unde găsește plasamente mai profitabile, mai rentabile. Nu vine în România de dragul nostru, că suntem frumoși, deștepți și așa mai, nu, îmi pare rău, suntem avem oameni pregătiți, cu foarte multe calități, fără îndoială, dar se pune problema profitului. Capitalul vine după profituri.

Prin urmare, dacă nu se va interveni cu o mână viguroasă din partea executivului, și anume să încerce să adopte măsuri pe termen scurt, să redeschidă anumite capacități de producție, pentru că prin PNRR, Guvernul anterior, nu știu care din ele, nu are importanță, și niște nepricepuți care au gestionat aceste chestiuni, au acceptat prin PNRR închiderea de capacități de producție pe cărbune, fără să aibă garanția că alte capacități vor veni în loc să le suplinească. Deci noi suntem într-o penurie de producție pe piață, lucru care a făcut, bineînțeles, să intervină diferite politici speculative și să crească prețurile.

Daniel Simion: Din perspectiva dumneavoastră, care considerați că este cea mai bună politică în industria auto din ultimii ani de zile, să spunem 20 de ani?

Călin Popescu-Tăriceanu: În România au fost două componente principale, și anume: dezvoltarea capacităților de producție prin investiții care au fost susținute de investitori, de Dacia sau de Ford, dar, atenție, acompaniate de efortul Guvernului de a acorda ajutoare de stat și alte facilități, fie la nivel național, fie la nivel local.

Și al doilea element foarte important a fost cel legat de dezvoltarea centrelor de tehnologie, adică cercetare-dezvoltar. Dacia, Renault și Horse au, nu mai știu ultimele cifre, dar au avut la un moment dat peste 4.000 de ingineri și tehnicieni care lucrau în România, nu numai pentru Dacia, pentru întregul grup, Renault și Nissan. Aici este important. De ce? Pentru că lucrează oameni care aduc valoare adăugată mult mai mare decât ce poate să aducă, să spunem, un angajat într-o fabrică. Nu, să nu credeți că nu pun preț pe ceea ce face producția. Dar producția trebuie să fie însoțită de cercetare-dezvoltare. Pentru că dacă asta e o industrie în care dacă nu investești permanent, dacă nu te adaptezi evoluțiilor, nu vi cu noutăți, pierzi teren.

Daniel Simion: Adică vrem să mergem puțin pe zona mai degrabă automotive, nu business. Considerați că propulsia electrică este viitorul?

Călin Popescu-Tăriceanu: Se pare că propulsia electrică este viitorul, dar vedeți că aici sunt două tendințe care se confruntă. Constructorii nu stau nici în momentul de față, nu toți sunt convinși că viitorul este numai propulsia electrică. Este și motivul pentru care mențin în fabricație mașini cu motoare cu combustie internă. Mulți dintre ei au scos pe piață modele pur electric care au eșuat. Piața nu le-a vrut. Deci una este ce vrea piața, alta este ce vrea Uniunea Europeană, reglementările Comisiei (Europene, n.r.), care sunt foarte ambițioase și care vor să scoată forțat din circulație mașinile ICE (cu motoare cu ardere internă, n.r.), dar trebuie să vedem și răspunsul consumatorului. Consumatorul nu este atât de încântat pe cât este Comisia Europeană și trebuie, constructorii trebuie să navigheze, aș spune, între aceste două limite.

Daniel Simion: Credeți că România și, implicit, românii sunt pregătiți pentru această tranziție forțată?

Călin Popescu-Tăriceanu: Nu e chiar o tranziție forțată, e o tranziție graduală, și românii văd că au un comportament care este în bună măsură aliniat comportamentului din consumatorilor din celelalte țări europene. Ați văzut, 70% din mașini reprezintă în momentul de față electrice hibride, deci scade ponderea celor cu motoare clasice și, mai ales, pe fondul creșterii prețului la combustibil, trebuie să înțelegem că ăsta este un factor suplimentar care accelerează tranziția. Să vedem ce se întâmplă dacă încetează războiul în Ucraina, dacă se găsește o soluție la încetarea conflictului din gol, din Orientul Mijlociu, atunci s-ar putea ca prețurile la combustibil să revină la niveluri mai recente și probabil că unii consumatori vor reconsidera mașinile cu motoare cu combustian.

Daniel Simion: În cadrul conferinței, un speaker vorbea despre măsurile de reducere a prețului carburanților pe care alte țări din lume le-au luat. (Japonia a redus acciza la carburant pentru a menține prețurile scăzute, după cum a susținut un invitat în cadrul conferinței, n.r.)

Călin Popescu-Tăriceanu: Da, am auzit. Să știți că prețul carburantului nu depinde exclusiv, cum cred unii, de prețul petrolului. Prețul carburantului, în orice țară, are mai multe componente. În principal, este o componentă, care este prețul carburantului, și a doua componentă, foarte importantă, taxele și accizele pe care Guvernul le pune pe carburanți, pentru că se colectează banii foarte ușor. Deci, dacă la prețul de achiziție nu ai cum să umbli, prețul de cumpărare sau de vânzare al petrolului nu ai cum să îl schimbi. E un preț care este pe piața liberă și să îl determine pe piața liberă, ci poate să facă. Guvernul trebuie să lucreze la această componentă de taxare și acciză.

Daniel Simion: De ce credeți că în România nu a funcționat acest mecanism?

Călin Popescu-Tăriceanu: Întrebați Guvernul treaba asta. E o întrebare foarte bună. Să i-o puneți Guvernului. Poate să facă ceva, dar trebuie, dacă taie din veniturile pe care le percepe pe carburanți, trebuie să pună din altă parte. Da, e un sistem de vase comunicante. Ați învățat la fizică.