Mitsubishi i-MiEV – Test in RO

Autor: Dragoş Băltăţeanu acum 11 ani Test drive

Maşina
este mai lungă decât mă aşteptam şi foarte încăpătoare. E însă mai
îngustă şi are aspectul înălţat al unui monovolum în miniatură.
Designul este tipic japonez, desprins parcă dintr-o bandă desenată
manga. Secretul spaţiului din habitaclu îl reprezintă amplasarea
roţilor în colţurile caroseriei. Pentru un automobil din clasa
mini, i-MiEV uimeşte cu un ampatament de 2.550 mm.

Ne urcăm la volan, cheia este inteligentă, aşa că nu ne rămâne
decât să învârtim butonul amplasat pe coloana volanului, specific
modelelor Mitsubishi. Un beep şi un martor pe care scrie Ready se
aprinde în bord. Linişte totală! Însă suntem gata de plecare. Mut
levierul în D şi apăs pedala de acceleraţie. i-MiEV pleacă
dezinvolt, cu acel zvâc specific motoarelor electrice. Cine a
condus un kart electric sau o maşinuţă pentru terenurile de golf
îşi poate face o idee.

Motorul electric este amplasat în spatele maşinii. Bateriile se
află dedesubtul acesteia, în locul rezervorului. Puterea e
transmisă punţii spate. Motorul electric dezvoltă 47 kW sau 64 CP.
Cuplul maxim este de 180 Nm şi e disponibil instant. Maşina dispune
şi de un mod Eco selectabil prin levierul „cutiei de viteze”.

Acesta reduce puterea la 24 CP şi măreşte autonomia. Inginerii
japonezi declară că autonomia oficială între ciclurile de încărcare
este de 160 km. În realitate, i-MiEV parcurge cam 120, ori poate
doar ceva mai mult, cu bateriile încărcate la maximum.

În cadrul testului bucureştean am făcut aproximativ 70 km şi am
consumat trei sferturi din energia stocată în baterie. Nu am făcut
rabat la confort, aerul condiţionat a mers tot timpul, iar traficul
bucureştean a făcut restul.

În oraş, i-MiEV este în elementul său. E rapid, poate ţine pasul cu
orice maşină şi pleacă prima de la stop. Pentru treburile zilnice
sau pentru o firmă de curierat rapid ori de livări, este un vehicul
ideal. Dacă ar exista şi puncte stradale de unde să poţi încărca
bateriile rapid, în 30 de minute, atunci i-MiEV ar deveni un
concurent serios pentru orice altă maşină de oraş.


Un alt atu al micuţei japoneze este faptul că poate transporta fără
probleme patru persoane, spre deosebire de MINI E, care poate primi
la bord doar două. Ba are chiar şi un portbagaj.
În plus, i-MiEV nu face zgomot. Nu se aude nici chiar acel vaiet al
motoarelor electrice.

Este silenţios până la extrem. Îţi auzi respiraţia în timp ce
conduci. Dacă porneşti radioul şi asculţi zgomotul anvelopelor,
aproape că nu-ţi dai seama că propulsia este electrică. Doar la
viteze mari, şuieratul specific motorului electric se aude în
habitaclu.

Silenţiozitatea este un lucru bun, nu o să ne deranjăm vecinii
dimineaţa sau seara, însă ridică o problemă în ceea ce priveşte
siguranţa pietonilor. i-MiEV a intrat în producţie de serie în
Japonia şi va fi livrat într-o primă fază către clienţi business în
regim de închiriere. 1.400 de unităţi vor fi distribuite în acest
an, iar vânzarea către clienţii individuali va începe în aprilie
2010, tot pe piaţa japoneză.

Sună
a clişeu dar am condus maşina viitorului. În timp ce mă strecuram
pe Calea Victoriei într-o linişte absolută şi arătându-mă absolut
prietenos cu mediul înconjurător, nu puteam să nu mă gândesc că
peste 10-15 ani astfel de maşini vor fi peste tot.

Nu aş fi crezut că automobilul electric va deveni o alternativă
viabilă pentru viitor. Mă aflu la volanul unui prototip electric
Mitsubishi în ultima fază de testare. Iar acesta merge la fel de
tare ca orice maşină din ziua de azi, oferind o autonomie decentă
şi un timp de încărcare rezonabil. Este vorba de i-MiEV, unu
automobil cu motor electric şi emisii poluante zero.

Incredibil cât de de mult a avansat tehnologia bateriilor. A
acumulatorilor, de fapt, ca să folosim termenul corect. E suficient
să ne uităm la telefonul mobil din buzunar. Sau la laptopul pe care
lucrăm. Cât ţinea o baterie de telefon în urmă cu 10 ani? La fel se
întâmpla şi la maşini. Conceptul unui automobil electric nu este
nou. Maşinile electrice au apărut aproape imediat ce s-a inventat
automobilul, însă nu au fost niciodată practice.

i-MiEV este gândit ca un automobil de oraş cu emisii poluante zero
ce poate fi încărcat de la orice priză de 220 sau 110 volţi.
Energia electrică este stocată în 22 de module a câte patru celule,
amplasate la baza maşinii. Bateriile sunt de tip litiu-ion, o
noutate în domeniu, şi au un voltaj de 330 V şi o capacitate de 16
kWh.

Pariul celor de la Mitsubishi este aproape câştigat: i-MiEV este un
automobil de care te poţi folosi zi de zi fără mari bătăi de cap.
Iar ideea că nu trebuie să vizitezi o benzinărie este aproape
ciudat de plăcută. Singura întrebare majoră ar fi unde îl încărcăm
la sfârşitul zilei.

Dacă avem o casă la curte sau măcar un loc de parcare în faţa
casei, problema e ca şi rezolvată. Un garaj este deja un lux. Dar
cei mai mulţi dintre noi stăm la bloc. Unde ne luptăm pentru
locurile de parcare. Și de la etajul 8 nu e tocmai simplu să atârni
un prelungitor. Plus că Mitsubishi recomandă cuplarea direct la
priză, fără cabluri intermediare.


În portbagaj găsim o geantă cu un cablu de 3,5 metri. Acesta se
cuplează la mufa de pe partea dreaptă a maşinii şi la priză.
Durează şapte ore ca bateriile să se încarce la o priză de 220
volţi şi 14 ore la una de 110 volţi (America şi Japonia). Există şi
un sistem de încărcare rapidă. Acesta se cuplează la o altă mufă,
aflată pe partea stângă. O încărcare durează 30 de minute şi duce
bateriile la 80% din capacitate. Pentru acest sistem e nevoie,
însă, de o sursă de curent trifazat de 200 V şi 50 kW.

Dar destul cu vorbăria! Să trecem la fapte! Mitsubishi testează în
întreaga lume o flotă de i-MiEV-uri pentru a trage învăţăminte din
utilizarea zilnică a acestora. Multe dintre ele sunt împrumutate
către diverse firme, ministere şi societăţi, deoarece acestea sunt
principalul target pentru produsul final.

Toate maşinile sunt în specficaţie de Japonia, ceea ce le face
perfecte pentru pieţele unde se circulă pe partea dreaptă a
şoselei. Exemplarul care a sosit în România era înmatriculat în
Marea Britanie şi avea volanul pe partea dreaptă. Nici o problemă!
Avea şi maneta de semnalizare pusă invers. Ne obişnuim! Am
semnalizat cu ştergătoarele doar de trei ori!



Comentarii
Inchide