TEST: Noul Mitsubishi Outlander 2012: confort înainte de toate

Noul Outlander arată mai japonez chiar decât fosta generaţie, însă asta nu e neapărat şi plăcut vizual. Abundenţa de crom de pe calandru mă face să regret renunţarea la „botul de avion de luptă” de pe precedentul Outlander. Dar atuurile acestui model sunt în altă parte.

TEST: Noul Mitsubishi Outlander 2012: confort înainte de toate TEST: Noul Mitsubishi Outlander 2012: confort înainte de toate

Lansat în 2012, noul Mitsubishi Outlander are o misiune clară: aceea de a atrage familiştii spre caroseria de tip SUV, iar pentru asta renunţă la (aproape) orice valenţe de off-road, în schimb îşi îmbunătăţeşte atât ţinuta de drum, cât mai ales confortul oferit la interior.

Dacă la exterior liniile pătrăţoase şi abundenţa de crom de pe calandru nu vor fi pe placul tuturor (mie în mod cert nu îmi plac), interiorului nu ai ce să-i reproşezi. Aici, noul Outlander are, cel puţin în echiparea de top, materiale premium şi o asamblare pe măsură. Dar şi echipările de intrare în gamă sunt bogate, aşadar maşina are o notă în plus la acest aspect. Pielea moale, bordul plăcut la atingere, designul elegant al bordului, toate acestea te fac să te simţi bine. Am apreciat şi luminozitatea materialelor deschise la culoare de pe maşina de test - lucru rar la o japoneză!

Să fie lumină! Şi a fost lumină. Japonezii învaţă în sfârşit de la europeni!

Este unul dintre puţinele SUV-uri din segment care oferă trei rânduri de scaune - pe ultimul vor încăpea însă doar nişte copii. Modularitatea interiorului este specifică mai degrabă monovolumelor, iar spaţiile de stocare sunt la superlativ. Practic, o maşină pregătită pentru familie – aceasta a fost ideea de bază la dezvoltarea noii generaţii.

Tocmai de aceea, deşi Outlander nu a crescut în dimensiuni, soluţiile de împărţire a interiorului îţi dau impresia de spaţiu mai mare decât înainte. Ai loc generos pentru umeri, coate şi genunchi, chiar şi atunci când pe bancheta din spate stau trei adulţi. Scaunele sunt comode, uşor reglabile şi oferă o susţinere laterală foarte bună pentru acest segment. Adăugaţi la asta şi modularitatea celor două banchete, precum şi posibilitatea încărcării de obiecte lungi de 1,7 metri şi aveţi o imagine completă.

Soluţii ingenioase de încărcare, specifice MPV-urilor. Schiuri, cărucioare, orice vrei intră aici!

Sistemul audio este peste medie, aşa cum ne-a obişnuit Mitsubishi – Rockford Fosgate pe echiparea medie şi de top, însă nu se aude la fel de bine ca pe Lancer, probabil ţine de mărimea habitaclului... Sistemul de navigaţie de pe Mitsubishi e decent, dar atât, iar în cazul că nu optaţi pentru versiunea de echipare Instyle (cea cu piele, navigaţie şi altele), va fi înlocuit tot de un ecran color, pe care veţi primi informaţii despre sistemul multimedia şi despre maşină, cât şi imagini de la camera video de marşarier. Preferabil să optaţi pentru versiunea fără navi...

Prea multe butoane pe volan strică!

Comenzile se află la locul la care trebuie, însă aici eu aş prefera în continuare un satelit de comandă fix pentru sistemul audio. Bordul este minimalist şi poţi găsi foarte rapid orice cauţi, noul Outlander fiind în această privinţă o maşină uşor de învăţat de către şofer. În fine, insonorizarea este la cote înalte, zgomotul propulsorului auzindu-se doar sus în ture – la drumuri lungi e o plăcere să fii în această maşină!

În spate intră doar copii sau pitici. Nu e chiar un MPV veritabil, da?

Pe scurt, interiorul noului Outlander reuşeşte cumva să arate chiar premium, în special în echiparea medie şi de top. Sunt puţine lucruri pe care le-aş schimba, chiar şi mai puţine care m-au deranjat. Ai practic tot ce ai putea dori de la o maşină de familie, la calitate japoneză şi cu confort aproape franţuzesc, semn al colaborării cu grupul PSA. Un salt calitativ sensibil faţă de precedenta generaţie, care oricum nu stătea rău la acest capitol.

Citiţi mai departe despre ţinuta de drum a noului Outlander.

Citeşte mai departe în pagina următoare »