Producătorii auto din Occident mizează tot mai mult pe o tehnologie care permite vehiculelor electrice să parcurgă distanțe mai mari cu ajutorul instalării unui motor mic care să acționeze pe post de generator. Conform unei analize Financial Times, constructorii auto din Europa sunt cu mult în fața Chinei la acest capitol.
Vehiculele electrice cu autonomie extinsă, cunoscute și ca REEV, se situează undeva între hibrizii plug-in și mașinile electrice convenționale. Acestea au un motor mic care acționează strict ca un generator pentru a reîncărca bateria.
Motorul electric al vehiculelor cu autonomie extinsă este mai puternic decât motoarele lor cu combustie, permițându-le să funcționeze în principal pe energie electrică. Compania chineză Leapmotor este singurul producător auto care comercializează așa-numitele vehicule electrice cu autonomie extinsă în Europa.
Cu toate acestea, Volkswagen, Renault și BMW se numără printre cei care iau în considerare oferirea acestei tehnologii șoferilor care nu sunt încă pregătiți să treacă complet la vehiculele electrice.
Când a lansat prima generație de i3 în 2013, BMW a prezentat primul său model electric cu un extensor de autonomie. Pe lângă un pachet de baterii de până la 22 kWh, acesta venea și cu un motor de 650 cm3 provenit de la divizia de motociclete BMW. Acesta produce 34 de cai putere și intra în funcțiune când nivelul bateriilor scădea sub o anumită cifră. Astfel, autonomia avea parte de o dublare, de la maximum 160 de kilometri pur electric la 300 de kilometri cu extensorul de autonomie.

Și Nissan oferă un model cu astfel de tehnologie, prin intermediul SUV-ului Qashqai dotat cu tehnologia e-Power. Doar că, în acest caz, motorul termic este mai puternic, iar bateria este mai mică, de doar 2,1 kWh. Autonomia declarată de producătorul japonez este de până la 1.000 de kilometri.
CEO-ul Renault, François Provost, susține că un model francez dotat cu această tehnologie, și care va fi produs pe o platformă specifică pentru acest tip de mașini, poate parcurge între 750 de kilometri dacă motorul termic nu este activat și 1.400 de kilometri cu ajutorul acestuia. Provost mai speră să aducă mai mulți clienți spre acest tip de mașini.
„Credem că putem convinge 70% dintre clienți să treacă la vehicule electrice (cu autonomie extinsă, n.r.) în 2030”, a spus François Provost, CEO-ul Renault.
Și alte persoane din conducerea grupurilor auto sunt de părere că această tehnologie va avea o priză mai mare la public. Antonio Filosa, directorul executiv al Stellantis, spune că extinderea autonomiei este „o nouă tendință clară”, indicând spre versiuni cu aceste tehnologii ale camionetei Ram 1500 și ale SUV-ului Jeep Grand Wagoneer.
Ryan Bayliss, co-fondator al Faraday Institution (partener al unei firme deținute de Volkswagen), spune că, prin intermediul acestei tehnologii, beneficiezi de conducere electrică „pentru marea majoritate a cazurilor de utilizare, dar fără a avea nevoie de baterii mari și de costurile asociate acestora”.
În Occident, această tehnologie oferă, de asemenea, „o tranziție care nu lasă capacitatea actuală a motorului în urmă peste noapte”, mai spune Ryan Bayliss.
George Whitcombe, analist senior la Benchmark, a declarat că, până la începutul anilor 2030, vehiculele electrice cu autonomie extinsă ar putea prelua „o parte semnificativă din cota de piață estimată a hibridelor plug-in în Europa”, de 12%. Totuși, îngrijorările ecologiștilor, precum grupul Transport & Environment (T&E), susțin că acesta este un „ocol costisitor”.
„Dacă vehiculele electrice cu autonomie extinsă înlocuiesc alte hibride sau motoare cu combustie pură, atunci este un câștig. Dar dacă le înlocuiesc pe mașinile electrice, atunci este o pierdere”, a spus Lucien Mathieu, directorul departamentului auto al T&E.
Conform unei analize a grupului menționat anterior, aceste vehicule consumă în medie 6,4 litri la 100 km după epuizarea bateriilor, ceea ce este similar cu un SUV pe benzină.