Portrete // Sergio Marchionne – Decolare forţată

Autor: Andrei Ştirbu acum 6 ani Dosar & Analize

„Sincer, sper să n-ai nevoie de mine”

Aşa s-a încheiat întâlnirea pe care John Elkann a avut-o, în secret, cu Sergio Marchionne, la Windows, în Hotel d’Angleterre, în Geneva anului 2004. Şi acestea au fost cuvintele prin care Marchionne a răspuns propunerii lui Elkann, de a prelua postul de CEO al FIAT, în cazul în care cel care i-a succedat lui Agnelli la conducerea FIAT ar fi refuzat provocarea. Zece ani mai târziu, Marchionne achiziţionează Chrysler Group LLC pentru FIAT şi lărgeşte orizonturile concernulului italian, orizonturi care în 2004 păreau pură fantezie.

Apropo de pură fantezie, iată una dintre fanteziile noastre, devenite realitate

Conservatorismul lui Gianni Agnelli a adus Fabbrica Italiana di Automobile Torino într-un impas greu de suportat. În momentul în care John – nepotul lui Gianni – a moştenit conducerea companiei de investiţii Exor (care deţine, printre altele, şi FIAT),  producătorul italian sângera două milioane de euro pe zi, o hemoragie puternică şi rău-prevestitoare. Marchionne ar fi fost învestit în funcţia de CEO al FIAT în caz că Giuseppe Morchio renunţa la titulatură – lucru care s-a şi întâmplat, deoarece Morchio dorea şi un loc sigur în Consiliul Director, loc ocupat, ulterior, de către actualul şef Ferrari, Luca di Montezemolo.

„Nu făcusem niciodată o maşină sau un tractor; chiar nu ştiam niciun rahat”, a declarat, în 2013, Marchionne, într-un interviu pentru CNN. Însă know-how-ul managementului şi caracterul impregnant l-au scos din situaţii greu de acceptat ca fiind rezolvabile şi l-au transformat într-una dintre figurile reliefante din industria auto. Nici renumitul pull-over (trademark-ul vestimentar al lui Marchionne) nu va fi uitat prea uşor.

Pagini: 1 2 3



Comentarii
Inchide