Povestea lungă de 30 de ani a Autostrăzii Soarelui. Românii deţin un record trist

Autostrada Soarelui are o poveste atât de interesantă încât ar putea foarte bine să intre în cărţile de istorie. Motivul principal: A durat 30 de ani pentru a o construi.

Povestea lungă de 30 de ani a Autostrăzii Soarelui. Românii deţin un record trist Povestea lungă de 30 de ani a Autostrăzii Soarelui. Românii deţin un record trist

Pe lângă că a durat foarte mult construcţia ei, valoarea totală a investiţiei pentru Bucureşti-Constanţa este de aproximativ 650 de milioane de euro. Reiese astfel că fiecare kilometru din această autostradă a costat 3,2 milioane de euro. Banii au ajuns la firme din România, Germania, Turcia, Italia şi Franţa. Investiţia a fost finanţată de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi de la bugetul de stat.

 

Citeşte şi Maşina îndrăgită de Nicolae Ceauşescu şi testată de el însuşi, dar interzisă de Elena. GALERIE FOTO

Citeşte şi VIDEO Maşina (pe thoriu) care merge 100 de ani fără să o alimentezi

 

Iată câteva dintre cele mai importante etape ale construcţiei autostrăzii Bucureşti-Constanţa:

  • 1983. Începe construcţia autostrăzii. 

 

  • 1987. Sunt inauguraţi primii 18 kilometri, pe segmentul Feteşti-Cernavodă.

La inaugurare este prezent Nicolae Ceauşescu. Acest tronson include un sistem complex de poduri şi viaducte peste Dunăre şi unul din braţele acestuia. De fapt, autostrada trece pe lângă podul istoric de cale ferată construit de catre Anghel Saligny în 1896, în timp ce noul pod folosit astăzi separă autostrada de calea ferată.

  • După căderea comunismului în 1989, construirea autostrăzii a continuat pentru o scurtă perioadă de timp, dar în cele din urmă în 1993 a fost oprită datorită lipsei resurselor financiare.

 

 

Citeşte şi Maşina Google Street View, trasă pe dreapta. Ce le-a atras atenţia poliţiştilor

Citeşte şi Tractoristul modern. Vei fi surprins să afli cât câştigă

 

  • 1994. Investiţia pentru finalizarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa, estimată la 26 milioane dolari

Autorităţile anunţau că investiţia pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa este evaluată la 44 de miliarde de lei (26 milioane dolari, potrivit cursului mediu al dolarului din 1994).

  • 2002. Năstase remarcă "evoluţia foarte bună a lucrărilor"

În toamna anului 2002 premierul Adrian Năstase, aflat în vizită de lucru pe autostrada Bucureşti-Constanţa, remarca "evoluţia foarte bună a lucrărilor".

Finalizarea primului trosnon, Bucureşti-Fundulea, în lungime de 26,5 kilometri, era programată pentru luna ianuarie 2003, în timp ce porţiunea între Fundulea şi Lehliu (29,2 kilometri) trebuia terminată în ianuarie 2004.

Pentru cel de al treilea tronson, Lehliu-Drajna, în lungime de 41,6 kilometri, Ministerul Lucrărilor Publice de la acea vreme asigurase finanţarea pentru execuţia a două benzi, antreprenorul general fiind compania Colas.

Lucrările la tronsonul Bucureşti-Fundulea erau finanţate dintr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi din contribuţia Guvernului României. Lucrările erau executate de către un consorţiu format din companiile italiene Italstrade, CCCF Bucureşti şi Romis SRL.

Pentru Fundulea-Lehliu, tronson finanţat de către BEI şi Guvern, lucrările urmau să fie finalizate în luna ianuarie a anului 2004. Antreprenorul acestor lucrări fiind consorţiul de companii din Turcia Yuksel-Makimsan AS-Ener Construction.

Lucrările aferente porţiunii cuprinsă între Lehliu şi Drajna erau finanţate, de asemenea, de către BEI şi Guvern şi trebuiau finalizate în luna octombrie a anului 2004.

 

Citeşte şi Cum este cel mai luxos model SKODA? Superb - GALERIE FOTO + TEST-DRIVE

Citeşte şi Ai doar 1.000 de euro pentru o maşină? Există opţiuni în România

 

  • 2003. Adrian Năstase: "Lucrările la Bucureşti-Constanţa vor fi gata în 2006"

În luna martie 2003 preşedintele Ion Iliescu a făcut o vizită în judeţul Călăraşi, unde a fost informat asupra stadiului lucrărilor la autostrada Bucureşti-Constanţa, pe toate cele şase tronsoane.

Premierul Adrian Năstase anunţa în iulie 2003 că lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, începute în urmă cu trei ani, vor fi încheiate în anul 2006.

La doar o lună, în august 2003, premierul Adrian Năstase se răzgândise şi îşi exprima nemulţumirea în legătură cu modul de respectare a graficului de derulare a lucrărilor de construcţie a autostrăzii Bucureşti-Constanţa, afirmând că este "inadmisibil" ca acest proiect să nu fie încă finalizat.

  • 2004. Năstase şi Mitrea inaugurează 105 kilometri de autostradă

Din cauza lipsei de finanţare, lucrările au înaintat lent, următoarele două tronsoane, Bucureşti-Fundulea şi Fundulea-Drajna, fiind inaugurate în 2004 de către premierul Adrian Năstase şi ministrul Transporturilor Miron Mitrea. Lungimea celor două noi tronsoane a fost de 105 km.

  • 2006. Se inaugurează tronsonul Drajna -Feteşti

În vara anului 2006 a fost inaugurat tronsonul Drajna-Feteşti (36,6 km), dar doar pe un singur sens, iar în 2007 a fost finalizat complet.

Între anii 2004 şi 2007 s-au desfăşurat lucrări de reabilitare completă a tronsonului Feteşti-Cernavodă.

 

 

Citeşte şi VIDEO Maşina (pe thoriu) care merge 100 de ani fără să o alimentezi

Citeşte şi VIDEO Un Duster "special" se întrece cu tancul rusesc T-80 pe teren accidentat

 

  • 2009. Guvernul atribuie contractul de construire a tronsonului Medgidia-Constanţa consorţiului Astaldi-Max Boegl

În martie 2009 s-a semnat contractul de construcţie a tronsonului Medgidia-Constanţa, cu o lungime de 31 de kilometri. Valoarea proiectului încredinţat consorţiului italiano-german Astaldi-Max Boegl a fost de 211 milioane de euro, termenul de finanlizare fiind stabilit pentru aprilie 2011.

Tronsonul a fost finanţat în proporţie de 71% printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii, în timp ce restul reprezintă contribuţia guvernului.

Tronsonul vecin şi anume Cernavodă-Medgidia, cu o lungime de 19,2 km, a fost atribuit companiei franceze Colas. Valoarea contractului a fost de 224 de milioane de euro, sursele de finanţare fiind aceleaşi.

  • 2010. Berceanu: "Lucrările sunt puţin rămase în urmă"

În 2010 Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, anunţa că lucrările la tronsonul Cernavodă - Constanţa sunt "puţin rămase în urmă", din cauza descoperirilor arheologice din regiune. Ministrul dădea însă asigurări că autostrada va fi gata până la jumătatea anului 2011.

Următorul ministru de la Transporturi, respectiv Anca Boagiu, a declarat la rândul său că până la sfârşitul anului 2011 se va putea merge pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa.

  • 2011. Boc a dat vina pe siturile arheologice care au blocat lucrările. Contractul cu firma Colas a fost reziliat

Premierul Emil Boc dădea vina, la începutul anului 2011, pe siturile arheologice de pe tronsonul Cernavodă-Constanţa care au îngreunat lucrările la autostradă.

Anca Boagiu decala din nou termenul de finalizare şi anunţa că autostrada spre mare va fi gata la jumătatea anului 2012.

Pe 29 iulie premierul Boc şi ministrul Boagiu au inaugurat 21 de kilometri din tronsonul Medgidia - Constanţa, respectiv porţiunea dintre Murfatlar şi Constanţa. Timp de două luni circulaţia s-a desfăşurat pe o singură cale până la finalul lui septembrie, când a fost dată circulaţiei şi cealaltă cale.

Totodată, cei doi oficiali promiteau finalizarea a 129,2 km de autostradă în 2011.

  • 2012. După 30 de ani, Autostrada Soarelui poate fi parcursă integral de la Bucureşti la Constanţa, pe ambele sensuri

În vara lui 2012 tronsonul Cernavodă-Medgidia este deschis pe o singură cale, în regim de drum naţional. Tot la jumătatea anului s-a deschis şi tronsonul dintre Medgidia şi Murfatlar.

Premierul Victor Ponta a declarat atunci că vrea ca în următorii patru ani România să aibă alte câteva autostrăzi esenţiale pentru România, el spunând că "nu dă cifre pentru că au dat alţii înaintea lui şi s-au făcut de râs".

În acest ritm, dacă ar fi să calculăm cât o să dureze până când România va avea o reţea decentă de autostrăzi, ne vom rătăci în calcule. Nu ne rămâne decât să sperăm că povestea Autostrăzii Soarelui a fost o excepţie.

 

 

Citeşte şi În fiecare zi, hoţii încearcă să păcălească şoferii cu aceste 12 metode. Află tot despre ele şi cum te poţi proteja

Citeşte şi VIDEO: Imagini incredibile surprinse in Bucureşti. O femeie a "plimbat" pe capotă un barbat care o acuza ca l-ar fi tamponat cu intenţie

Citeşte şi FOTO - Poliţia Română - 1967 vs 2015. Ei ne arată maşinile, noi vă spunem totul despre ele. Plus: drive-testul cu maşina cumpărată de Poliţie

Citeşte şi Noua maşină a Patriarhului Daniel - GALERIE FOTO

Citeşte şi DACIA diesel, printre maşinile verificate în Germania deoarece există suspiciuni că nivelul noxelor declarat este depăşit

Citeşte şi VIDEO. Burnout cu un Ducati 916 pe un iPhone 6S. Ce se întâmplă cu telefonul e uimitor

 

Citeşte şi GALERIE FOTO Poliţia din Germania are maşini noi. Şi ce maşini...

Citeşte şi VIDEO O femeie care traversează strada este lovită de o maşină. Cui aparţine vina?

Citeşte şi GALERIE FOTO - Cel mai luxos ARO i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu

Citeşte şi GALERIE FOTO Ce maşini poţi cumpăra în România cu mai puţin de 3000 de euro

 

Citeşte şi Ce acte ai nevoie ca să-ţi închiriezi un loc de parcare în Bucureşti. Procedura pe sectoare

Citeşte şi VIDEO Fiat atacă un nou segment, condus de japonezi şi americani - FOTO

Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.