Curtea Europeană de Conturi arată cu degetul spre autostrăzile din România

Curtea Europeană de Conturi arată cu degetul spre autostrăzile din România, într-un raport privind infrastructura Uniunii Europene. Acesta identifică numeroase probleme, printre care birocrația excesivă, fragmentarea extremă a contractelor și folosirea deficitară a fondurilor europene.

Intră în Galeria FOTO

Luând ca exemplu doar construcția autostrăzii A1 (București-Nădlac), Curtea a atras atenția asupra utilizării suboptime a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum şi irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanţare din partea UE.

Raportul Curţii de Conturi arată că autostrada A1 face parte din cele opt proiecte de infrastructură de transport de maximă importanţă ale Uniunii, apreciind că nici în 2030 trei dintre acestea, printre care şi A1, alături de două căi ferate din Polonia şi Sania, nu vor fi finalizate. Explicaţia este că acestea necesită un timp îndelungat de construcţie, iar lucrările pentru anumite secţiuni nu au fost nici măcar planificate.

Ce nereguli a identificat Curtea Europeană de Conturi la Autostrada A1

Curtea a identificat cazuri în care nivelul ridicat de birocraţie afecta eficienţa implementării. De exemplu, în România, autostrada A1 cu o lungime de 582 km este planificată şi construită sub forma unui număr mare de proiecte de mici dimensiuni. Pentru fiecare dintre aceste componente, trebuie obţinute autorizaţii. Conform calculelor Curţii, este necesară o autorizaţie de construcţie pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizaţie de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.

Șoferii care vor utiliza în viitor autostrada A1 din România trebuie, deocamdată, să circule în continuare pe drumurile naţionale cu două benzi. Această situaţie are efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă a traficului. Comparând numărul şi tipul de accidente de-a lungul timpului, Curtea a observat că numărul de accidente şi de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel naţional din România şi că un procent mare al accidentelor au implicat coliziuni frontale.

Caz revoltător: Autostrada construită pentru a fi demolată

În România, între Lugoj şi Deva, un tronson finalizat al autostrăzii A1, cofinanţat cu 12,4 milioane de euro din fonduri ale UE, nu este utilizat în prezent. Asta deoarece, în apropierea oraşului Deva, două porţiuni de drum, construite într-un interval de circa şapte ani, au fost conectate greşit. Ca rezultat, 800 de metri de autostradă deja construită au trebuit să fie distruşi pentru a permite reconstruirea corectă a conexiunii.

Pe lângă costurile aferente porţiunii care trebuie să fie reconstruită (pentru care se estimează o cofinanţare din partea UE de 3,2 milioane de euro), costul lucrărilor de demolare este de 0,9 milioane de euro (din care 0,5 milioane reprezintă cofinanţare din partea UE). În aceste condiții, fondurile UE în valoare de 3,7 milioane de euro astfel cheltuite pot fi considerate irosite.

Și în acest moment, pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva se circulă cu restricții de circulație, din cauza lucrărilor necorespunzătoare.