Analiza completă a traficului din România, în care intri şi tu

Laşi maşina acasă de frică

Analiza completă a traficului din România, în care intri şi tu Analiza completă a traficului din România, în care intri şi tu

În UE 2010-2016, numărul deceselor a fost redus cu 19%, de aproape 2 ori mai puţin deât ţinta. Până în 2020 trebuie să scadă cu câte 11.4% pe zi.

Portugalia, Lituania şi Grecia au respectat ţintele.

România se plasează în rândul statelor în care rata de descreştere a deceselor este apropiată de media europeană (în 2016 s-a realizat o scădere cu 19,5% faţă de 2010), fi ind însă necesar ca acest ritm să fi e accelerat în anii următori pentru a se încadra în dezideratul stabilit.

Astf el, în 2016 s-au înregistrat 25.670 de decese, cu 2% mai puţine decât în 2015, însă această scădere a avut loc în urma unei creşteri cu 1% în 2015 şi a unei stagnări în 2014.

Reţeaua naţională de drumuri a cunoscut o evoluţie destul de lentă în perioada 1990-2016, astf el că în 2016 au fost contorizaţi cu 18,2% mai mulţi kilometri de drumuri faţă de 1990. În aceeaşi perioadă, se poate constata o creştere remarcabilă a parcului de autovehicule.

Parcul de autovehicule din România este cu 26,6% mai mare în anul 2016, comparati v cu anul 2011. Creşterea parcului auto a fost mai accentuată în ulti mul an, când numărul autoturismelor înmatriculate a crescut cu 6,1% faţă de anul 2015. Peste două treimi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime.

Aproximati v 90% din reţeaua naţională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra ti mpului de călătorie, cât şi asupra siguranţei în trafic.

În România, în anul 2016, aproximati v 60% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 21-50 ani şi aproximati v 30% dintre ti nerii până în 21 ani deţin un permis de conducere.

În perioada 2011-2016, vechimea medie a vehiculelor afl ate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv, de la 9,33 ani în 2011 la 12,06 ani în 2016.

Perioada 2012-2016 a însemnat o reducere modestă a numărului de accidente ruti ere grave şi de victi me asociate acestor evenimente, evoluţia descendentă fi ind infl uenţată negati v de creşterea în anul 2015 a numărului de evenimente ruti ere.

Mediul urban rămâne constant mediul predilect de producere a accidentelor ruti ere grave, aici având loc cele mai multe accidente grave (42%) şi fi ind înregistraţi cei mai mulţi răniţi grav (41%); în mediul urban s-a reuşit şi reducerea procentuală cea mai mare, comparati v cu celelalte medii (-16% la numărul de accidente grave şi de -18% la numărul de răniţi grav).

Cele mai multe decese s-au înregistrat în afara localităţii şi în mediul rural. În afara localităţii s-au produs cele mai puţine accidente ruti ere grave (23% din total), dar cu cele mai multe decese (38%).

În perioada 2012-2016 cele mai multe evenimente ruti ere au avut loc pe străzile din interiorul localităţilor (40%), în ti mp ce cele mai multe decese au fost înregistrate pe drumurile naţionale (53,4%), iar cele mai puţine pe autostrăzi (0,7%).

Primele cauze ale accidentelor ruti ere grave produse pe drumurile publice din România, în ulti mii 5 ani au fost indisciplina pietonilor şi viteza, acestea fi ind responsabile pentru producerea a 41% din accidentele grave.

Reduceri semnifi cati ve au avut loc în ceea ce priveşte accidentele ruti ere produse din următoarele cauze: conducerea sub infl uenţa alcoolului - o reducere faţă de anul 2012 cu 28%, neacordarea de prioritate vehiculelor – scădere cu 21% şi neasigurarea la schimbarea direcţiei de mers – scădere cu 20%.

Evoluţii semnifi cati ve, de data aceasta însemnând creşteri, au înregistrat următoarele cauze: abateri ale biciclişti lor +25%, circulaţia pe sens opus + 22%, preocupări menite a distrage atenţia + 20%.

Pe drumurile naţionale şi judeţene cele mai multe accidente sunt determinate de viteză, în ti mp ce pe drumurile din interiorul localităţilor, mai ales în cele urbane, viteza este surclasată de indisciplina pietonilor.

În localităţile rurale, atât cauzele legate de viteză, cât şi de indisciplina pietonilor sau de acordare a priorităţii au ponderi importante în clasamentul cauzelor, mai ales datorită faptului că multe comune sunt traversate de drumuri naţionale, cu un regim mai mare de viteză şi trafic intens.

Se constată o scădere semnifi cati vă a numărului de conducători de mopede vinovaţi de producerea accidentelor grave de circulaţie, mai ales începând cu anul 2013, odată cu modifi cările aduse Codului Ruti er. În 2016 au fost cu 70% mai puţine accidente din vina conducătorilor de mopede faţă de anul de referinţă 2012.

Peste jumătate din numărul vehiculelor implicate în accidentele grave de circulaţie cu vinovăţia conducătorului lor au fost autoturisme.

Între anii 2012 şi 2014, această pondere a fost în scădere, de la 64,2% în 2012 la 56,5% în 2014, pentru ca în 2015 să crească la peste două treimi (aprox. 68%), în ulti mul an, 2016, ponderea scăzând din nou la 55%.

Pe un trend ascendent se situează accidentele de circulaţie produse din vina biciclişti lor. Creşterea implicării cu vinovăţie în accidentele ruti ere grave a biciclişti lor a început din perioada 2010- 2011, în anul 2016 fi ind înregistrat un număr dublu de accidente din vina acestora comparati v cu 2011. Concomitent, s-a înregistrat şi o creştere a procentului pe care acest ti p de vehicul îl reprezintă în total accidente, de la 6,6% în 2010 la 9,2% în 2012 şi la 15,2% în 2016.

Accidentele cu implicarea autouti litarelor din vina conducătorilor acestora au crescut cu 25% în ulti mul an şi cu 30% în ulti mii 5 ani, fi ind al treilea ti p de vehicul, în ordinea frecvenţei, implicat în producerea accidentelor ruti ere grave.

Comparând anul 2016 cu anul de început al perioadei analizate, există o reducere importantă a deceselor, de 47% în rândul conducătorilor de alte vehicule, de 17% în rândul conducătorilor de vehicule cu 2 roţi şi de 14,5% în rândul pasagerilor, reduceri mai modeste fi ind în cazul pietonilor (-1,5%). În cazul şoferilor de autoturisme, numărul deceselor înregistrate în anul 2016 a fost cu 8% mai mare comparati v cu începutul perioadei analizate.

Vulnerabilitatea cea mai mare o au pietonii. În ulti mii 5 ani ei reprezintă 39% dintre decedaţi şi 33% dintre răniţii grav, urmaţi de pasagerii vehiculelor afl ate în trafi c şi implicate în accident (23% dintre decese şi 29% dintre rănirile grave).

Conducătorii de vehicule cu 4 roţi au reprezentat, în medie, 23% dintre decedaţi şi 21% dintre răniţii grav, iar cei care conduceau vehicule cu 2 roţi, 14% dintre decedaţi şi 16% dintre răniţii grav.

În anul 2016, pe drumurile publice din România s-au produs 8.686 de accidente ruti ere grave. În aceste evenimente, 8.285 de persoane au fost rănite grav, iar 1.913 persoane şi-au pierdut viaţa.

Cele mai multe persoane (1.000, reprezentând 52%) au decedat, în anul 2016, în accidente ruti ere petrecute pe drumurile naţionale, iar cei mai mulţi răniţi grav au rezultat în accidentele petrecute pe străzile din localităţi (3.137, reprezentând 38%).

Păstrându-se tendinţa anilor precedenţi, cele mai multe accidente grave de circulaţie s-au petrecut între lunile iulie-octombrie şi apoi în luna decembrie.

În zilele de weekend s-a înregistrat cea mai mare concentraţie de accidente ruti ere grave.

Distribuţia accidentelor ruti ere în funcţie de ora producerii lor arată că numărul maxim de astf el de evenimente se înregistrează între orele 17-19.

Peste o treime din accidente au fost provocate de cauze ce ţin de viteză şi de traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni.

În accidentele ruti ere grave care au avut loc în anul 2016 au fost implicate 20.610 vehicule, de cele mai diverse categorii. Din totalul acestora, 13.701 (aprox. 66,5%) au fost autoturisme.

În 45% dintre accidentele grave produse în anul 2016, vinovăţia aparţine, integral sau în parte, unui conducător de autoturism.

Pentru 25% (1.631 accidente) dintre accidentele ruti ere grave au fost stabiliţi drept vinovaţi conducătorii de autovehicule a căror vechime a permisului de conducere este mai mică de 1 an.

Pietonii au fost implicaţi în 2.670 de accidente ruti ere grave. În 1.834 dintre acestea, vinovăţia pentru producerea evenimentului a aparţinut, în întregime sau în parte, acestei categorii de parti cipanţi la trafic (68,7%).

În anul 2016, în 7% din accidentele ruti ere grave din România (respecti v 623 accidente grave) au fost implicaţi conducatori auto cu vârsta de 65 ani şi peste. În aproape trei sferturi dintre ele (73,4%) vina i-a aparţinut şoferului vârstnic.

În anul 2016, 956 de accidente grave s-au produs cu implicarea cel puţin a unui pieton vârstnic (11% din total). 1 din 10 accidente grave din România au avut ca victi mă un pieton cu vârsta de 65 de ani sau peste. 70% dintre decesele rezultate din accidentele cu implicare pietoni vârstnici şi 58% dintre răniţii grav au fost din vina acestora.

Sursă Poliţia Română