GALERIE FOTO. Top 10 cele mai ciudate concepte din istoria BMW

BMW pare a avea, în privinţa maşinilor intrate în producţie, o continuitate foarte clară a designului ...

GALERIE FOTO. Top 10 cele mai ciudate concepte din istoria BMW GALERIE FOTO. Top 10 cele mai ciudate concepte din istoria BMW

 


BMW pare a avea, în privinţa maşinilor intrate în producţie, o continuitate foarte clară a designului. Grila dublă (cei doi „rinichi”), curba Hofmeister de la baza montantului C, linia laterală „de caracter” care străbate longitudinal maşina, cu mânerele integrate, iată doar câteva elemente esenţiale pentru un BMW. Nu şi pentru multe dintre cele de mai jos.

Ce anume face un BMW să fie un BMW? Evident, tracţiunea spate sau logo-ul celebru ne vin imediat în minte, la fel ca motoarele cu şase cilindri în linie şi obsesia pentru manevrabilitate şi sportivitate. Însă elementele de design care definesc un BMW sunt mai multe, pornind de la curba Hofmeister, care rotunjeşte spre înainte baza montantului C al fiecărui BMW modern, trecând prin nervura longitudinală care integrează mânerele portierelor (linia de caracter BMW) şi fără a uita de grila dublă, care seamănă cu doi rinichi.

Dar încercările de design ale companiei, cât şi ale diverşilor carosieri cu care a colaborat de-a lungul timpului, au dus la unele concepte care ar putea cu greu fi recunoscute drept aparţinând marii familii BMW. Iată câteva dintre ele, poate cele mai ciudate pe care le-am putut găsi în istoria mărcii bavareze. Unele dintre ele hidoase, dar practice, altele de-a dreptul senzaţional de frumoase, multe dintre ele cu un rol determinant în dezvoltarea modelelor de serie BMW.

GALERIE FOTO

1. 1963: BMW 700 (Colani)
În 1963/4, Colani-BMW 700 era prima maşină cu caroserie monococă autoportantă, din plastic. Greutatea maşinii era de doar 350 de kilograme, incluzând aici şi motorul, coeficientul aerodinamic Cd era de doar 0.22, iar viteza maximă atingea 200 km/h. Desenat de Luigi Colani, un geniu al designului cu privire la care vom reveni, prototipul nu a intrat niciodată în producţie. Dar dacă azi arată a OZN, închipuie-ţi cum arăta în 1963!

2. 1964: Prototipul Hurrican 1800ti
Bun, acesta nu este un prototip de fabrică, dar e rezultatul dragostei dintre un BMW şi un Ferrari! Mai precis un BMW 1800ti şi un Ferrari 250 LM. Motorul de 1.8 litri în patru cilindri cu dublu carburator dezvolta 120 CP la 5.500 rpm şi prindea suta în 9.5 secunde, viteza maximă fiind de 195 km/h. Pentru 1964, nişte cifre absolut răvăşitoare. Vorbim de un exemplar unicat, care mai îngloba piese de la multe alte maşini: semnalizatoarele frontale de la Jaguar XJ6, farurile de la Volvo 121 Amazon, stopurile de la un Fiat 850 Sport Spider şi instrumentarul de bord de la un BMW 2500.

3. 1969: BMW Spicup by Bertone şi Gandini
Una dintre maşinile pentru care ni se rupe inima că nu a intrat în producţie de serie. Dacă prototipul precedent a fost rodul unor pasionaţi, acesta era rodul lui Giorgetto Bertone şi al celuilalt titan al designului italian, Marcello Gandini. O maşină care poate fi condusă pe drumurile publice, nu doar un concept de design! Iar dacă vorbim de design, faptul că Bertone a plecat în timpul dezvoltării ei la Ghia, lăsându-l pe Gandini să finiseze prototipul a dus la uluitoarea asemănare dintre acest BMW şi probabil una dintre cele mai frumoase maşini din istorie, Alfa Romeo Montreal, desenată tot de Gandini (care a mai desenat, printre altele, prima generaţie de BMW Seria 5 (contributor), Lamborghini Miura şi Countach, Lancia Stratos etc.).

BMW Spicup avea şasiul unui BMW 2000 CS, motor de 2.8 litri cu şase cilindri în linie (170 CP) şi un pavilion culisabil din oţel inoxidabil, alcătuit din trei elemente. Cumpărat  de un investitor privat imediat după Salonul de la Geneva din 1969, conceptul a ajuns apoi la un olandez care a parcurs nu mai puţin de 100.000 de kilometri cu maşina, fără să aibă prea mare grijă de ea, dar iubind-o suficient de mult pentru a dosi într-un container atunci când a fost nevoit să emigreze în SUA. 20 de ani mai târziu, ea a fost găsită şi restaurată cu atenţie, iar din 2009 încoace bucură ochii şi sufletele la concursurile de eleganţă din întreaga lume.

4. 1999: maşina mecatronică BMW Z22
Da, ai citit bine: 1999. Acesta este anul în care BMW a prezentat un concept extrem de urât ca design, dar extrem de important sub raportul capacităţii sale de a prevesti viitorul. În primul rând, dacă trecem cu vederea aspectul hidos şi disproporţionat al maşinii, trebuie să ştim că vorbim de cea mai uşoară şi cea mai avansată maşină mecatronică prezentată publicului până atunci. Aşa cum îi spunea şi numele, ea unea într-un singur angrenaj tot ce avea mai bun ingineria anilor 80, indiferent că vorbim de mecanică, electronică, informatică sau sisteme de control.

Pe lângă materialele uşoare ale caroseriei, Z22 avea direcţie electronică (drive-by-wire) şi frâne electronice, fiind manevrabilă fără pic de efort de către şofer – toate inputurile acestuia erau preluate de sistemele electronice şi transmise sistemelor mecanice. În plus, intrarea în maşină se făcea printr-un cititor de amprente (!), aveam camere video care înlocuiau oglinzile retrovizoare, un head up display care proiecta informaţiile necesare pe parbriz, precum şi o interfaţă MMI futuristă.



5. 1988 BMW Z1 Coupé Concept
Vi se par cunoscute formele? Asta se datorează faptului că acest Z1, deşi nu a intrat niciodată în producţie, a fost baza pe care s-a proiectat apoi BMW Z3 Coupé, 11 ani mai târziu. Z1 a fost iniţial un proiect de cercetare în privinţa construcţiei unei caroserii şi a unei arhitecturi uşoare, care să permită dezvoltarea mai multor modele pornind de la aceeaşi platformă. Faptul că Z3 a fost urmat de Z4 Roadster şi Coupé a demonstrat că anii de cercetare cu acest prototip nu au fost pierduţi degeaba.

6. 1990: BMW Ur Roadster
Din chinurile facerii lui BMW Z3 M a apărut mai întâi acest prototip, care semăna practic cu un Z3 tăiat. Fără a fi nici pe departe la fel de reuşit ca maşina de serie, acest Roadster a fost dezvoltat pe baza proiectului Z1 în speranţa că BMW va reuşi să facă şi o maşină M mai accesibilă. Sub capotă avea un motor de 2.3 litri în patru cilindri preluat de pe M3 E30, iar soluţiile încercate pe concept au fost preluate apoi pe maşina de producţie. Spre fericirea fanilor.

7. 1991: BMW Nazca M12 Concept
Un BMW desenat de Giugiaro? Desigur, şi nu orice Giugiaro, ci chiar Fabrizio, care furniza astfel la 26 de ani un nou concept în liga mare a desenatorilor de maşini (în paralel, mai desena şi pentru Jaguar şi Bugatti...). Venit după magistralul M1, acesta din urmă arăta puţin mai ciudat, mai departe de ceea ce era obişnuit la BMW. Creaţia sa îmbina formele unei maşini de grupa C şi ale unui monopost de Formula 1, păstrând doar un minimum de elemente de design proprii celor de la BMW.

Sub caroseria cu portiere de tip fluture avea montat median un motor V12 de 5 litri şi 300 CP preluat de pe legendarul 850i, cuplat cu o transmisie manuală în cinci trepte. Remarcabilă era greutatea redusă a întregului ansamblu: doar 1100 de kilograme, datorită aliajelor uşoare folosite, cu puţine îmbinări. Remarcaţi şi parbrizul cu vizibilitate la 360 de grade! Ah, ca un detaliu, geamurile erau acoperite cu folie, aşa că pietonii nu puteau vedea nimic din interiorul maşinii...

8. 1991 BMW E1 Concept
Dacă ţi se pare urât, stai să vezi următorul concept BMW. Pentru 1991, era chiar interesant ca design, iar încercările din partea posterioară arată că maşina a fost practic un element de studiu foarte serios al soluţiilor aerodinamice pentru maşini electrice. Căci vorbim de o maşină electrică, una capabilă să atingă o viteză maximă de 120 km/h şi să parcurgă 200 de km cu o singură încărcare a bateriilor! Da, în 1991.

Motorul de 37 de kW era montat pe puntea spate, iar materialele folosite echilibrau greutatea maşinii, lucruri pe care urma să le regăsim 24 de ani mai târziu pe nou-lansatul BMW i3. Aşadar, nu orice fel de concept, ci unul care a reprezentat o piatră de hotar pentru maşinile electrice de la BMW.

9. 1994 BMW Z13 Concept
Probabil cel mai urât BMW din istorie, acest Z13 probabil că bântuie şi în ziua de azi visele celor care l-au creat. Cu o configuraţie a scaunelor inspirată de McLaren F1 (scaunul şoferului pus central, urmat de două scaune rabatabile pentru pasageri în spate), Z13 trebuia să fie practic o vitrină de tehnologie care să sublinieze cât de sigură putea fi o maşină urbană, cât de economic şi de ecologic putea fi un BMW pe vremea când un exemplar de producţie reuşea cu greu un consum mediu de 10l/100 km, dar şi că bavarezii se preocupau totuşi de aceste lucruri, nu doar de viteză, viteză şi iar viteză.

Din fericire, pe cea mai apropiată maşină de acest concept, acelaşi i3, s-a renunţat la ideile creţe cu volan central şi s-a apelat la un design mai... interesant, chiar dacă generaţiile următoare îl vor considera cam urâţel. Important e că salvează planeta şi că e o maşină extrem, extrem de distractivă la condus.

10. 1995: BMW Z18 Roadster
Şi să terminăm lista cu un roadster care încerca să împingă la maximum limitele a ceea ce putea face nu doar BMW, ci şi un roadster, orice fel de roadster. Z18 s-a născut din ideea că oamenilor le-ar plăcea să combine tracţiunea integrală cu garda la sol mai mare, cu libertatea unui roadster, dar fără a sacrifica prea mult capacitatea maşinii de a rămâne sportivă pe asfalt, locul unde BMW era şi este cel mai confortabil.

Sub capotă aveam un motor cu opt cilindri şi 355 CP, iar tracţiunea integrală era gândită să facă faţă în special terenului accidentat. Caroseria era din plastic montat pe o structură de metal, în stilul bărcilor, poate şi pentru că Z18 era gândit să treacă fără probleme prin întinderi destul de mari de apă. Nu în cele din urmă, interiorul modular putea fi regândit după necesităţi: cu două scaune, patru scaune sau chiar cu o mică benă care-l transforma în pick-up. Din păcate, cel puţin până acum, BMW nu a preluat mare lucru de pe acest vehicul, nici măcar interiorul, care avea un bord senzaţional, inspirat, cum altfel, tot din lumea bărcilor cu motor!


Poti sa te opui oricand si fara justificare prelucrarii datelor tale personale in scop de marketing direct, prin trasmiterea catre MEDIAFAX GROUP SA (prin accesarea formularului de contact la adresa privacy@m.ro sau ne poti trimite pe adresa postala o solicitare scrisa, datata si semnata in acest sens. In acest caz, solicitarea ta va fi inaintata catre departamentul specializat al MEDIAFAX GROUP SA; este posibil sa primesti un mesaj prin care se confirma ca optiunea a fost notata, precum si orice alte informatii necesare, dupa caz.