Citroen C2 Sport

Autor: Constantin Ciobanu acum 12 ani Test drive

Oarecum frustrat de micile nesincronizări petrecute în timpul scurtei sesiuni de test cu C2-R2 MAX, am vrut să-mi demonstrez ceva. Ce anume nu prea ştiam, cert este că am scos la plimbare un C2 echipat cu propulsorul 1.6 16V care dezvoltă 125 CP.

Făcînd abstracţie de lipsa colantelor, la exterior aproape nici o diferenţă marcantă (aici nu luăm în calcul şi jantele). La interior, în schimb, altă lume, scaune sport din piele cu suport lateral decent şi pe deasupra încălzite. Frîna de mînă se afla acolo unde o ştiam, mai exista şi aer condiţionat, plus un sistem audio surprinzător de bun. Cu alte cuvinte, viaţă civilizată.

Poate poziţia la volan era uşor înaltă, dar în rest ergonomia mi s-a părut suficientă. Nu m-am putut împăca însă cu schimbătorul de viteze, care te pune să explorezi o mare pare din habitaclu pentru a schimba treptele. Surprinzătoare, în sens negativ, inexactitatea lui.

Şi i-aş mai reproşa maşinii şi dozarea pedalei de frînă, care ţine destul de sus, împiedicînd “heel and toe” pe retrogradări la un ansamblu care solicită astfel de tabieturi pentru a te face să mergi sportiv. Propulsorul este extrem de simpatic. El poate totuşi dezamăgi la prima vedere, în special la regimuri joase, cînd te întrebi unde or fi cei 125 CP, dar odată ajuns la 5.000-6.000 rpm, descoperi brusc că C2 trăieşte.

Merită să schimbi atunci cînd se aprinde martorul de pe bord menit să te atenţioneze că te apropii de regimul maxim şi poţi frîna ceva mai tîrziu, sistemul de frînare cu discuri şi pe spate fiind de încredere. Singura enigmă rămîne cea legată de stabilitatea maşinii – un fel de kart care beneficiază de o direcţie precisă şi plăcută, prin asistarea variabilă în funcţie de viteza de rulare.

Nu bucură consumul la regimuri înalte, maşina ajungînd în trafic urban chiar şi la 20 de litri la sută. În schimb, dacă se rulează la 2.000 rpm, în oraş sînt suficienţi 9 litri. O maşinuţă dominată de contradicţii, dar una care nu te va duce la serviciu sau acasă întristat. Au fost 3 zile în care am intrat în casă şi în redacţie cu zîmbetul pe buze. Merci C2!!!

Tags:


Comentarii
Inchide