Anduranta Renault Koleos

Autor: Constantin Ciobanu acum 11 ani Teste anduranta

Care lună? Parcă au fost câteva zile sau cel puţin doar atâta am apucat eu să mă bucur de SUV-ul francez. El nu are nimic, eu în schimb am parcurs o perioadă mai agitată, dar măcar am satisfacţia că pe alocuri tot la volanul unor Renault-uri am circulat. Prin urmare Koleos nu poate fi aşa gelos, nu l-am înşelat decât cu un Clio RS Cup şi o Laguna Coupe.

Ce mai face Koleos? Păi, sincer să fiu, din ce în ce mai bine. Menţionam luna trecută faptul că motorul a trecut de pubertate şi adolescenţă şi a ajuns la maturitate. În afara faptului că trage mai bine şi este mai elastic, propulsorul de 2,5 litri a câştigat şi în sonoritate.

Nu mai are sunetul acela metallic, sec, ci unul mai plin, mai plăcut. Iar toate acestea sunt coroborate cu faptul că a scăzut consumul în mod radical chiar şi în traficul urban. De fapt, rulând în Bucureşti am descoperit o scădere a consumului mediu cu aproximativ 1,2 litri în medie la 100 km. Acum consumul mediu înregistrat este de 10,5 litri şi mai evadează spre 10,7 litri când nu îmi calculez bine timpul şi încerc să reglez totul din pedala de acceleraţie.

În altă ordine de idei, am descoperit că este vitală pentru a obţine satisfacţie la volan alegerea pneurilor. În acest moment maşina este echipată cu pneuri “all season” care evident la temperaturi de 25-30 de grade îşi arată limitele. În mod normal ar trebu să rulez în modul 2wd, dar în acest mod pneurile tind să rupă aderenţa chiar şi la o plecare civilizată de la semafor.

Parcă nu vreau să creadă lumea că sunt un pilot aflat în căutarea gloriei pe străzile Capitalei, de aceea rulez preponderent “auto 4wd”. Pe alocuri şi datorită obiceiurilor edililor de a inunda străzile cu apă de Dâmboviţa, din dorinţa de a ascunde praful. Se pare că nu au auzit de mătură şi alte ustensile specifice pentru curăţat străzile. Ca să nu mai spun că tot praful în combinaţie cu apa se transformă într-o zeamă care în mod firesc ajunge pe maşină, aşa că poţi spune adio ideii de maşină curată. Astfel, în Bucureşti, de la clasa mini la full size SUV, ai impresia că toţi vin de pe un circuit de motocross.

Pentru că tot am adus vorba de praful din Bucureşti, se pare că trebuie să schimb filtrul de aer condiţionat. Ceva îmi spune că pe acolo sunt anumite culturi, de fapt nasul îmi spune acest lucru. Şi astfel descoperi că, atunci când îţi configurezi o maşină, totul se transformă într-un simplu joc care are darul să îţi satisfacă simţul ludic, pentru că la un moment dat realitatea înconjurătoare îţi va cenzura libertatea – este şi cazul utilizării aerului condiţionat.

De ceva vreme am renunţat la a mai înghesui CD-uri în magazia unităţii centrale din bord şi rulez acorduri de pe iPod, iar sistemul audio BOSE chiar contribuie serios la colorarea vieţii în habitaclu. Şi poate îmi fac curat prin maşină, pentru că am înghesuit prin buzunarele şi buzunăraşele de aici cam tot ce îmi trebuie şi nu prea. Ar fi multe de inventariat, pentru că SUV-ul francez are ceva spaţii de depozitare.

Citește și...


Comentarii
Inchide